Mai mulţi factori vor determina scenariile post-electorale după scrutinul prognozat pentru decembrie 2018, scrie politologul Dionis Cenuşa într-un articol semnat pentru Agenţia IPN.
În primul rând, situaţia va fi influenţată de numărul exact de mandate pe care le vor obţine Socialiştii, Democraţii şi tandemul PAS-Platforma DA, scrie politologul.
De asemenea, în opinia lui Dionis Cenuşa, va conta dacă viitorul Parlament va fi populat şi de alte formaţiuni politice, prin intermediul circumscripţiilor uninominale.
În funcţie de aceşti factori, politologul anticipează cel puţin trei scenarii.
Primul scenariu ar presupune că Socialiştii câştigă alegerile, dar pot forma o coaliţie de guvernare doar prin atragerea altor formaţiuni pro-ruse, care prin votul uninominal ajung în Parlament (PCRM, Partidul Nostru). Nu poate fi exclus faptul că Socialiştii vor persuada deputaţi independenţi strict pentru a forma Guvernul şi a evita alegeri anticipate, explică Dionis Cenuşa.
Potrivit celui de-al doilea scenariu, descris de politolog, Democraţii necesită să se poziţioneze cât mai favorabil, câştigând minim 10-15 mandate. Ei vor folosi aceasta pentru a face presiuni asupra tandemului PAS-PPDA ca să accepte o eventuală coaliţie de guvernare pro-europeană. Această componenţă este însă inacceptabilă pentru forţele anti-oligarhice. Chiar şi abandonarea PDM-ului de către Vladimir Plahotniuc nu ar putea schimba în mod radical poziţia PAS şi a Platformei DA. Eşecul acestui scenariu va produce alegeri anticipate.
Un al treilea scenariu, prevăzut de către Dionis Cenuşa, ar putea însemna o coaliţie între Socialişti şi Democraţi. Unica explicaţie pentru o asemenea convieţuire ar fi nerepetarea alegerilor. Acest scenariu este extrem de vulnerabil, deoarece Socialiştii vor trebui să înfrunte reacţia Rusiei, care în perioada 2017-2018 a fost ţintită regulat de către Democraţi. Dacă Socialiştii sunt pregătiţi să sacrifice relaţiile bune cu Moscova şi să intre într-un parteneriat cu PDM-ul, atunci suspiciunile despre existenţa unei colaborări PDM-PSRM se va confirma.
În orice caz, de calitatea votului moldovenilor va depinde care din scenarii se va derula şi care va fi orientarea externă a ţării începând cu 2019, concluzionează politologul.
De asemenea, în opinia lui Dionis Cenuşa, va conta dacă viitorul Parlament va fi populat şi de alte formaţiuni politice, prin intermediul circumscripţiilor uninominale.
În funcţie de aceşti factori, politologul anticipează cel puţin trei scenarii.
Primul scenariu ar presupune că Socialiştii câştigă alegerile, dar pot forma o coaliţie de guvernare doar prin atragerea altor formaţiuni pro-ruse, care prin votul uninominal ajung în Parlament (PCRM, Partidul Nostru). Nu poate fi exclus faptul că Socialiştii vor persuada deputaţi independenţi strict pentru a forma Guvernul şi a evita alegeri anticipate, explică Dionis Cenuşa.
Potrivit celui de-al doilea scenariu, descris de politolog, Democraţii necesită să se poziţioneze cât mai favorabil, câştigând minim 10-15 mandate. Ei vor folosi aceasta pentru a face presiuni asupra tandemului PAS-PPDA ca să accepte o eventuală coaliţie de guvernare pro-europeană. Această componenţă este însă inacceptabilă pentru forţele anti-oligarhice. Chiar şi abandonarea PDM-ului de către Vladimir Plahotniuc nu ar putea schimba în mod radical poziţia PAS şi a Platformei DA. Eşecul acestui scenariu va produce alegeri anticipate.
Un al treilea scenariu, prevăzut de către Dionis Cenuşa, ar putea însemna o coaliţie între Socialişti şi Democraţi. Unica explicaţie pentru o asemenea convieţuire ar fi nerepetarea alegerilor. Acest scenariu este extrem de vulnerabil, deoarece Socialiştii vor trebui să înfrunte reacţia Rusiei, care în perioada 2017-2018 a fost ţintită regulat de către Democraţi. Dacă Socialiştii sunt pregătiţi să sacrifice relaţiile bune cu Moscova şi să intre într-un parteneriat cu PDM-ul, atunci suspiciunile despre existenţa unei colaborări PDM-PSRM se va confirma.
În orice caz, de calitatea votului moldovenilor va depinde care din scenarii se va derula şi care va fi orientarea externă a ţării începând cu 2019, concluzionează politologul.
