ACTUALITATE

Opinie. Alegerile parlamentare în „circumscripţiile găgăuze”: prognoze predictibile şi scenarii de surpriză

post-img

În Autonomia Găgăuză s-au stabilit favoriţii de bază ai viitoarelor alegeri parlamentare. Sociologii prezic succesul candidaţilor socialişti. Dar are atuuri şi echipa Partidului Democrat, care poate miza pe candidaţii independenţi. Oricum, surprizele ar fi posibile până la încheierea campaniei, declară expertul Veaceslav Craciun într-o analiză pentru Agenţia de Presă „IPN”.

Socialiştii versus democraţii

În timpul discuţiilor publice, care au secundat reforma sistemului electoral, conducerea Găgăuziei se referea, mai întâi, la cinci, iar apoi, cu titlu de compromis, la trei circumscripţii uninominale. Dar în urma deciziei comisiei guvernamentale speciale în teritoriul autonomiei au fost create numai două circumscripţii – Comrat şi Ceadâr-Lunga – Vulcăneşti, care coincid, în linii mari, cu hotarele administrative ale respectivelor raioane (nr.45 şi nr.46, conform ordinii stabilite de Comisie).

Primul şi-a anunţat candidaţii pentru circumscripţiile „găgăuze” Partidul socialiştilor. Încă în octombrie a fost pronunţat numele lui Alexandr Suhodolschii pentru circumscripţia nr.45 şi al lui Fiodor Gagauz, care intrat în cursa electorală în circumscripţia nr.46. În prezent, Suhodolschii ocupă locul vicespeakerului Adunării Populare a Gagauz-Yeri (APG-Y) şi nu dispune de o experienţă politică semnificativă. Până a face parte din echipa PSRM, el a fost printre activiştii PCRM, iar în sfera publică s-a făcut vizibil în funcţia de viceprimar al municipiul Comrat. Cât despre Fiodor Gagauz, el a fost omul de încredere al ex-başkanului Mihail Formuzal, până la „pensionarea politică” a celui din urmă. În anii 1999 – 2001, a condus Direcţia afacerilor interne a Gagauz-Yeri, în 2012 a fost ales deputat în APG-Y, iar în 2014 a devenit deputat în parlament pe listele PCRM.

Cât priveşte principalii lor concurenţi, situaţia nu e prea clară. Cel mai probabil, ei vor participa în alegeri fără sprijinul oficial din partea vreunui partid, dar cei mai mulţi dintre ei sunt afiliaţi într-o măsură sau alta democraţilor.

Nu demult a anunţat despre participarea sa în alegerile din circumscripţia Comrat fostul deputat din partea PDM Nicolai Dudoglo, ceea ce era de aşteptat. Dudoglo dispune de o experienţă administrativă considerabilă – de la şef de direcţie principală sport până la fotoliul edilului de Comrat. Mişcarea obştească „Noua Găgăuzie” pe care o conducea, a adoptat în cadrul congresului decizia de aderare la PDM, iar în anul 2014 Dudoglo a ajuns în Parlament pe listele acestui partid. În primăvara trecută, Dudoglo în mod public s-a distanţat de democraţi şi a început să lucreze asupra imaginii de politician independent. Totodată, el a rămas în postura de lider al „Noii Găgăuzii”, iar echipa lui continuă să cuprindă activul PDM din Găgăuzia. Astfel, se poate trage concluzia, că democraţii nu vor căuta să înainteze pe cineva de la partid, ci vor prefera să susţină un fost membru de partid loial.

În circumscripţia Ceadâr-Lunga – Vulcăneşti ar fi predictibilă participarea deputatului în APG-Y Grigorii Cadîn. Deocamdată, el nu şi-a anunţat intenţia, dar activitatea social-politică pe care o desfăşoară arată asemenea intenţii. Cadîn este unul din conducătorii organizaţiei teritoriale Ceadâr-Lunga şi conduce secţia raională de înregistrare-examinare a mijloacelor de transport şi calificarea conducătorilor auto a Întreprinderii de stat „Registru”. De notat, politicianul nu-şi afişează apartenenţa de partid şi participă în toate alegerile regionale pe cont propriu.

Un element de diversitate în aranjamentul politic din circumscripţia Ceadâr-Lunga – Vulcăneşti îl aduce şi ex-procurorul Găgăuziei Gheorghii Leiciu. Şi el, deocamdată, nu a declarat oficial despre voinţa de a deveni deputat, dar discursurile şi întâlnirile cu alegătorii îi denotă ambiţiile parlamentare. Nu e niciun temei de a vorbi despre legătura lui Leiciu cu PDM, dar nu este exclus nici scenariul susţinerii lui de către democraţi în scopul extenuării oponentului socialist.

Altă persoană remarcabilă pentru această circumscripţie este descendentul din Vulcăneşti Cornel Dudnic, deputat în Parlament din partea PDM. Acum câteva luni, el a afirmat că nu va participa în alegerile parlamentare. Dacă Dudnic nu-şi va revedea decizia, însemnă că el va influenţa campania prin susţinerea unui favorit al partidului.

Criză de încredere

Căutarea legăturilor evidente ori ascunse ale viitorilor candidaţi independenţi cu democraţii nu e întâmplătoare. Însuşi Partidul Democrat, mai precis, experienţa politică pe care a acumulat-o în Găgăuzia, a provocat criza de încredere faţă acest gen de politicieni. Astfel, în cadrul alegerilor în APG-Y din anul 2012, majoritatea a obţinut-o candidaţii independenţi, iar PDM, fără niciun deputat, a reuşit în mod miraculos să închege o fracţiune de guvernământ. Povestea s-a repetat şi în anul 2016, când democraţii, care au obţinut în „independenta” APG-Y doar un singur deputat din 35, au reuşit să-l aleagă de acesta în postul de speaker.

La socialişti se atestă o altă tactică. Până nu demult, Fiodor Gagauz se prezenta în calitate de aliat al socialiştilor în regiune. Chiar în timpul adoptării în Parlament a noului sistem electoral, el a fost singurul din fracţiunea PSRM care a votat împotrivă, exprimându-şi dezacordul cu numărul circumscripţiilor pentru regiune. Dar în aceste alegeri el evoluează deja fără niciun fel condiţionalităţi şi rezerve în calitate de candidat din partea partidului.

Influenţa Guvernului şi Başkanului

Cauzele care îi fac pe politicienii găgăuzi să se distanţeze de brandul de partid al DPM şi, dimpotrivă, să se adune sub flamura socialiştilor, pot fi identificate în rezultatele sondajelor sociologice, care au avut loc recent în autonomie. Conform barometrului preelectoral, emis de Compania sociologică Date Inteligente, PSRM are şanse mari de a câştiga în două circumscripţii din Găgăuzia. Dar încă e devreme pentru previziuni privind toate rezultatele. Oponenţii socialiştilor dispun de potenţial propriu, care ar putea fi susţinut de resursele administrative ale partidului de guvernământ. În afară de aceasta, democraţii îi pot susţine pe candidaţi, permiţându-le să folosească propagandistic rezultatele programelor derulate de Guvernul lor. Cel puţin, inaugurarea drumurilor reparate prin programe ale DPM de către unii candidaţi care oficial au părăsit acest partid, are loc sistematic în autonomie.

Dispoziţia alegătorilor găgăuzi cu siguranţă va fi influenţată şi de başkanul Găgăuziei Irina Vlah, care îşi încheie mandatul şi, după alegerile parlamentare, va intra în campania de alegere a başkanului. Preşedintele Igor Dodon deja a declarat că socialiştii vor sprijini realegerea ei. Aceasta ar presupune şi paşi de răspuns şi, probabil, susţinerea socialiştilor pe 24 februarie. Conform datelor CBS-AXA şi Institutului de Politici Publice, ratingul conducătorului Găgăuziei depăşeşte 70 la sută şi poziţia politică a acesteia la alegerile parlamentare va fi transformată de socialişti în voturi suplimentare.

Surprize după alegeri

În februarie ştirile din Găgăuzia ar putea fi axate nu numai pe declaraţiile politicienilor locali, dar şi pe contestarea pe cale judiciară a rezultatelor votării. Un prilej de sesizare pentru partea nemulţumită de rezultate poate fi particularitatea circumscripţiei uninominale nr.46, care este cea mai mare după numărul de alegători. Conform CEC, în circumscripţia Ceadâr-Lunga – Vulcăneşti sunt înregistraţi 67278 de persoane cu drept de vot.
 

Comisia s-a ocupat de hotarele circumscripţiilor conducându-se de criteriile aprobate de Guvern în Regulamentul prin care circumscripţiile trebuie să conţină de la 55000 până la 60000 de alegători, cu devieri nu mai mari de 10 la sută. Dacă această normă e interpretată în sensul că devierea se calculează de la media de 57,5 mii de alegători, în cazul circumscripţiei nr.46 ea este depăşită. Dacă admitem interpretarea meşteşugită a normelor judiciare, care a putut fi observată în ultimii ani, în particular, în deciziile Curţii Constituţionale, această circumstanţă deschide vaste perspective de căutare a „încălcării drepturilor electorale ale cetăţenilor”. Astfel, confruntarea politică pentru „circumscripţia găgăuză” ar putea continua şi după alegeri, depăşind, deja, limitele concurenţei democratice.