ACTUALITATE

Opinie: Accesul la informaţie s-a restrâns şi mai mult în ultimul an. „Noi, presa, ne chinuim cu asta”

post-img

O mare parte din legile şi amendamentele legislative de care are nevoie presa şi la care a lucrat un grup de lucru pentru îmbunătăţirea legislaţiei mass media, aşa şi nu au mai fost votate. Ineficacitatea acestui grup de lucru, care denotă dezinteresul autorităţilor de a veni în ajutor presei independente, dar şi limitarea accesului la informaţie, atacurile şi intimidarea jurnaliştilor – acestea sunt printre cele mai mari şi importante probleme cu care se confruntă presa din Republica Moldova. Acestea au fost discutate la emisiunea Punctul pe AZi, la care au fost invitaţi Nadine Gogu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Viorica Zaharia, preşedintele Consiliul de Presă din Republica Moldova şi Mădălin Necşuţu, vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor Români.

Una dintre marile probleme cu care se confruntă mass media este accesul la informaţie şi  faptul că autorităţile se ascund sub paravanul datelor personale.

„Este deja al doilea an de când, noi, presa ne chinuim cu asta. Accesul la informaţie s-a restrâns şi mai mult în ultimul an. Cred că aţi auzit tot mai multe plângeri de la jurnalişti, care spun că unele instituţii de stat au diferite pretenţii la noi. Nu este suficient că ne solicită să scriem cerere de acces la informaţie, cu ştampilă umedă şi semnătură digitală, uneori ne mai şi încadrează cererile în categoria petiţiilor, ceea ce înseamnă că termenul la care trebuie să răspundă este de 30 de zile şi nu de 15. Imaginaţi-vă cum e să lucreze un jurnalist care are o informaţie, vrea să o verifice, solicită informaţia de la instituţiile de stat, şi trebuie să aştepte 30 sau 15 zile. Asta nu mai este jurnalism de calitate. Nu se acţionează în interesul publicului”, spune Victoria Zaharia.
 
Mădălin Necşuţu, spune că asemenea situaţii sunt mai rar întâlnite în România, unde instituţiile de stat oferă un răspuns scurt, pentru publicare imediată, iar pentru un răspuns mai complet se trimite cerere.

„Cred că ar trebui, dacă ar fi să adoptăm bunele practici de la birourile de comunicare din România,  ca instituţiile de stat din R. Moldova să dea măcar un răspuns scurt verbal, şi pentru ceva elaborat să  te adresezi în scris şi să se respecte acel termen de 15 sau 30 de zile. Într-adevăr este această problemă cu petiţia. Când funcţionarii încearcă să se ascundă, ba o încadrează la „petiţii”, ba la „solicitare de presă”. Trebuie să existe un cadru legal, în care să ne încadrăm cu toţii, şi jurnaliştii şi autorităţile”, spune Necşuţu.

„O altă problemă este atacurile asupra jurnaliştilor independenţi. Ce înseamnă să îngrădeşti accesul jurnaliştilor într-un spaţiu public la o manifestaţie, spre exemplu la Orhei, au fost cazuri că jurnaliştii au fost alungaţi din spaţiul public sau de la alte manifestaţii care aveau loc în PMAN.
Faptul că Parlamentul a creat acest grup de lucru pentru îmbunătăţirea legislaţiei, iar până la urmă proiectele elaborate de grup, nu toate au devenit lege – este o altă problemă. Se arată care este de fapt voinţa statului”, mai spune Victoria Zaharia.

În aceeaşi ordine de idei, Nadine Gogu menţionează: „Noi am fost în subgrupul care a avut în gestiune amendamentul la Legea cu privire la datele cu caracter personal. Am lucrat am venit cu amendamente concrete şi le-am prezentat în Parlament. Cu trei zile înainte de închiderea sesiunii parlamentare, aflăm că de la Guvern a venit un alt proiect de lege, şi acolo existau articole specifice care nu au ţinut cont de acele amendamente care au fost elaborate de către noi. Am avut impresia că suntem ca şi în fabula „Racul, lebăda şi ştiuca”, unde fiecare face pe segmentul lui şi nu ştie stânga ce face dreapta.

Atunci când se doreşte, se lucrează foarte rapid, când nu se doreşte – proiectele stau în sertare.

Un alt exemplu – Legea privind publicitatea, am avut dezbateri, expertize internaţionale, avize, ca la urmă să nu mai fie votat în lectură finală”.

Potrivit lui Nadine Gogu, toate îndemnurile venite de la Bruxelles, dar şi de la ambasadele străine erau ca Parlamentul să voteze aceste proiecte de lege, iar pe acest subiect a fost pus accentul şi în cadrul Forumului mass-media.

„Aici au fost punctate şi Legea privind publicitatea, şi amendamentele privind accesul la informaţie, şi amendamentele privind legea datelor cu caracter personal. Codul audiovizual a vost votat, da, a fost un pas înainte, doar că nu a fost promulgat şi nu ştim dacă va fi promulgat în acest an. Sunt aceleaşi mesaje pe care le auzim de mai mulţi ani. Dar, oricum, lucrurile nu se schimbă din păcate”, conchide Nadine Gogu.

Amintim că în zilele de 29 şi 30 noiembrie 2018, la Chişinău a avut loc Forumul mass-media 2018. La sfârşitul evenimentului a fost adoptată, o rezoluţie, prin care s-a constatat degradarea libertăţilor media în Republica Moldova pe parcursul anului 2018, înrăutăţirea condiţiilor de activitate a jurnaliştilor, manifestată prin scăderea gradului de transparenţă a instituţiilor publice şi limitarea accesului la unele categorii de informaţii de interes public. 

Jurnaliştii cer guvernării să garanteze respectarea Legii cu privire la accesul la informaţie, prin penalizarea/descurajarea practicilor de refuz privind furnizarea informaţiei de interes public. De asemenea, să asigure accesul la informaţie prin mijloace electronice moderne, prezentând informaţii complexe şi exhaustive pe paginile web ale autorităţilor publice. O altă solicitare ţine de reducerea şi eliminarea costurilor pentru accesarea informaţiei de la Agenţia de Servicii Publice.