Oleg Şargu este basarabeanul care, după ce a locuit 12 ani în Statele Unite ale Americii, s-a întors în Republica Moldova şi a făcut prima maşină electrică, made în R. Moldova.
NUME: OLEG ŞARGU
OCUPAŢIE: visător de profesie
VIS: Să-şi găsească visul
FRICĂ: Monotonia şi lipsa entuziasmului
"Mă numesc Oleg Şargu, sunt un visător de profesie, generez visuri şi încerc să le implimentez. Visul meu este să-mi găsesc visul. Frica este de monotonie şi lipsa de entuziasm".
-Oleg, tu te-ai născut la Străşeni, ce visai tu să devii când erai mic?
-Medic.
-Pasiunea pentru maşini de unde o ai, de la cine?"
-Când am crescut a încpeut să-mi placă tehnica, maşinile, bicicleta, motocicleta.
-Dar aveai vreun bunel care te lua pe braţe şi zicea, hai, Oleg să te învăţ.
-Pe la vreo 16 ani, părinţii au cumpărat prima maşină, şi pe la 15, 16 ani, şi mergeam la volan şi schimbam, a doua, întâia, vreo 2 ani am mers doar cu ochii închişi în garaj, la volan.
-Dar când ţi-ai luat permisul, la ce vârstă?
-Permisul l-am obţinut în Statele Unite, când aveam 21 de ani.
-Tu ţi-ai făcut studiile în România, după care la Georgia Institute of Technology din Statele Unite ale Americii, ăsta a fost un vis al tău, să ajungi în America?
-Până la Georgia Institute of Technology, am făcut în Vermont încă o Universitate şi Georga Instituate of Tehnology am făcut-o când m-am mutat cu traiul în Atlanta şi am înţeles că este universitate foarte bună, asta a fost prin 2006 şi prin 2009 am visat ajung acolo pentru că er a universitate de top şi e foarte greu să intre. Eu am spus că cele mai bune lucruri în viaţă mi s-au întâplat din greşeală, la fel cum vă spuneam mă porneam în Spania după absolvirea universităţii din Galaţi, din greşeală am intrat şi la universitatea din Vermont.
-Dap cum e să înveţi acoli, în comparaţie cu Republica Moldova, cu România.
-Sistemele sunt diferite, dar ceea ce se cere de la student e să înveţe.Ca sistem de învăţamânt mi-a placut mult mai mult, e mult mai eficient, de transmitere a cunoştinţelor ca profesor sau intituţie.
-La începutul carierei ai avut tangenţe cu marina mecanică, iar ulterior ai gestionat companii de logistica, inclusiv departamentele lor tehnice, cum a fost experienţa aceasta?
-Am fost mecanic pe bărci, vapoare, pe motoare disel, a fost ceva nou pentru mine, îmi aduc aminte cum stăteam pe el şi cu cartea şi citeam
în 2, 3 luni am învăţat la perfecţie partea mecanică a motorului şi nu doar a motorului,a fost foarte interesant. Ieşi în larg acolo şi câmd se strică vreun vapor, barcă când te duci în larg 2, 3 ore nimeni nu te deranjează, singur doar tu meditezi tu cu vaporul tău.
-Tu ai trăit în America 12 ani, se pare că aveai o carieră de succes, de ce te-ai întors în Republica Moldova?
-În mare măsură am vrut o schimbare, nu neapărăt în Moldova, oriunde pe globul pământesc, am vrut o schimbare şi am zis că nu am profesat practic deloc în Moldova, ama plecat după ce am absolvit universitatea, chiar voiam să vin acasă, să-mi aduc cunoştinţele, experienţa.
- Când ai avut tu parte te şoc, când ai pentru prima dată în SUA sau când ai revenit acasă după 12?
-Şocul defapt contină, încă nu s-a terminat după 5 ani de Moldova. După primii ani nu prea îl simţeam, era ceva deosibit, interesant şi e posbil, dar acum trăind zi de zi în asta înţelegi.
-Dar ce te deranja, după ce ai revenit acasă după atâţia ani?
-Ineficienţa, foarte ineficient stau lucrurile la noi, lipsa de specializare a profesioniştilor, nu vreau pe cineva să obijuiesc, ai noştri în ţară ştiu de toare, dar nimic în adânc. Când un inginer, când ar trebui să fie implica tin aspecte inginereşti el lucrează în departamente de drept sau la vamă, specializarea e într-un domeniu, dar activitatea e în alt domeniu şi asta duce la o ineficinţă totală a sistemului şi asta mă şochează până în ziua de azi.
-Împreună cu un alt coleg aţi realizat prima maşină electrică creată în Republica Moldova, şi aţi botezat-o foarte sugestiv, Haiduc, cum a fost procesul de la idee până la realizare?
-Maxim tot vine din occident, el tot mulţi ani a trăit peste hotare, ne-am sincronizat foarte uşor şi anume am avut modul de gândire occidental. Soluţiile inginereşti se unesc cu soluţiile de desing şi baza unui caiet de sarcini s-a ajuns la aşa un produs. De fapt a fost creat în contextul exploatării lui în campusului UTM, să die atrăgător pu studenţi, pu persoanele tinere, de aia şi a luat forma această îndrăzneaţă.
De ce Haiduc şi nu Făt-Frumos?
-Da, sau Ileana Cosânzeana.
-Da, de ce nu?
-A fost un brainstorming au fost diferite denumiri şi care fonetic s-au auzit mai uşor.
-Pentru acest prototip aţi cheltuit o suma frumusica, în jur de 150 de mii de euro, de unde aţi luat bani?
-Au fost mai multe etape de creare a a prototipului dat, a trecut prin mai multe faze, unele au venit Maxim cu colegii lui, pe unde universitatea a contribuit cu bani.
-Voi aţi spus anterior că, dacă primul exemplar, va fi primit călduros de public şi vor exista ulterior vreo 20 de precomenzi cel puţin, atunci un investitor din Singapore e gata să finanţeze punerea în producţie a acestuia de mai departe, a trecut deja un an când a fost creat Haiduc, ce zice investitorul?
-Încă mai avem de lucru, el încă nu este în versiunea finală, acum urmează să intrăm în altă etapă, să o optimizăm ce ţine de şasi, suspensie.
să revizuim partea electronică. Ca să fie pus în producere în masă este nevoie de ceva detalii. Şi deja la momentul cela o să începem să folosim toate instrumentele, de marketing pentru a-l promova în forţă, prentru a fi vândut.
-Oleg, cum vezi tu dezvoltarea startup-ului în Republica Moldova, în condiţiile în care, aparent, nu avem suficiente talente că sa creăm un produs la nivel global? Nu este oare asta un pic naiv? Un startup tehnologic are nevoie şi de oameni foarte buni în domeniu, inclusiv, pentru promovarea produselor hardware?
-Noi am demonstrat cu Maxim împreună că e posibil să faci, nu este nevoie decât de dorinţă şi entuziasm şi de hărnicie, aş asă spunem. Şi nu practic, Maxim, fiind designer, eu fiind economist, în doi am reşit să realizăm un produs care să fie pe piaţă făcut de un om cu studii de inger. Deci, este posibil nu este neapărat să fii super dotat în careva abilităţi. Moldova se confruntă cu multe probleme şi ei nu pot să fie focusaţi pe un aspect careva, produs careva, noi defapt ne-am permis lucrul asta. Entuziasm, dorinţă, motivaţie şi se realizează, apar şi aptidudini, competenţă, cunoştinţă.
-Cum planifificaţi sa se finanţeze?
-Cautăm investitori, parteneriate diferite organizaţii, am avut discuţii cu potenţiali parteneri şi am am rămas la nivel de discuţii cu potenţili parteneri, pentru că sunt două luni de când l-am finalizat şi nu e de ajuns ca să închei un parteneriat mai ales acum când eşti lipsit de mobilitate, ca să circuli în diferite ţări. Am fost contactaţi din Rusia, Germania, SUA, Qatar paremise.
-Ce v-au spus?
-Diferite tipuri de colaborări.
-Haiduc ar şanse să concureze cu Tesla?
-Nu, absolut nu, sunt două maşini diferite, ca concept, funcţii diferite. Testla este o maşină pentru civil, pentru persoane să se deplaseze din punctul A în B, în cazul nostru Haiducul este utilitar care îşi propune să ajute oamneii în câmpul muncii, în campusuri studenţeşti, vinării-agricultură.
-Care ar fi preţul final al acestui automobil pentru consumatorii finali?
-Este complicat. O piesă spre exemplu, la suspensie, ca să înţelegem de ce este greu, dacă cumpărăm aceeaşi piesă este de 2200 de lei, trebuie la comandă să o facem, dacă să cumpărăm peste o sută de piese este de 60 de lei.
-Va fi o maşină accesibilă?
-Este greu să ma expun, pentru ca depinde de nr de precomenzi estimate foarte mult afectează preţul de producere.
- Maşinile electrice sunt pe val, dar nu şi în Moldova unde nu prea există infrastructură, mai ales staţii de alimentare pentru ele?
-Impactul nu este liniar.
-Sau voi nu v-aţi axat pe piaţa din Moldova?
-Ba da, şi eu şi Maxim am vneit acasă să arătăm societăţii noastre că este posibil.Referitor la încăcătoate electrice, al nostru se încarcă la 220 de volţi, al uat în consideraţie că să fie cât mai accesibile, util pentru consumatori, client, de altfel poate să-l încarce în priza de acasă. Dar ulterrior cred că o să vină timpul când să fie presiune mare pe infrastrucura Moldovei, spre exemplu te duc la o benzinărie unde stau 5, 10 maşini electrice, toate fast charge, se topesc firele celea electrice va fi nevoie de multe adaptări.
-Urmează şi Haiduc 2?
-Depinde ce însemnaă Haiduc 2. Chiar şi versiunea pe care o vedeţi aici presupune să fie dotată cu diferite agregate, complectaţii, în spate poate fi doat cu o dubiţă, frigider, aspirator.
-Voi deja aţi plimbat-o, v-aţi împrietenit?
-Da, am scos-o vreo câteva zile pe teritoriu să vedme cum se comportă, am cântărit-o er aimportan să-i aflăm masa.
-Dacă ştii de compania Boston Dynamics, ei au făcut nişte roboţi care imită foarte bine mişcările oamenilor.
-Şi cum vezi roboţilot în general?
-Se dezvoltă cu paşi rapizi, mai ales în paralel cu alte tehnologii emrgente, inteligenta artificiala şi acum acâte de repede se mişcă dezvoltarea acestor componente său piese, fac nişte piese care acum 2 ani nu erau posibile. Ceva timp în San Hose am trăit şi când am intrat în San Hose, întrebam prietenii, da unde e Silicon Valley, asta era imediat după ce am absolvit Georgia Institute of Tehnology, acolo sunt maşini zburătoare , roboţi pe drum, Silicon Valley, centrul universului, cică tu eşti în down town, centrul Sillicon Valley dar unde-s roboţi voştri, că nu-i văd. Cică vezi ferestre, genrează lumină, vezi un bump unde trec maşinile genrează lumină şi unde nu te întorceai, era ceva natural, încorporat în zi de zi. Omul nu se simţea substuit,marginalizat de tehnologii, tehnolgogia lucra mână în mână cu omul. Şi atunci am înţeles valaorea tehnolgieI, valuare tehnolgie nu ar trebui să substituie omul.-Să-l spăerie, să-l pună în colţ, dar să-l ajute pe om să fac ce face zi de zi".
Haiduc sau Făt-Frumos
-Haiduc.
Maşinile sau femeile?
-Ambele
America sau Republica Moldova
-America.
-Faimă sau bani.
-Faimă.
Acasă este acolo unde...
-Acolo unde te simţi bine.
OCUPAŢIE: visător de profesie
VIS: Să-şi găsească visul
FRICĂ: Monotonia şi lipsa entuziasmului
"Mă numesc Oleg Şargu, sunt un visător de profesie, generez visuri şi încerc să le implimentez. Visul meu este să-mi găsesc visul. Frica este de monotonie şi lipsa de entuziasm".
-Oleg, tu te-ai născut la Străşeni, ce visai tu să devii când erai mic?
-Medic.
-Pasiunea pentru maşini de unde o ai, de la cine?"
-Când am crescut a încpeut să-mi placă tehnica, maşinile, bicicleta, motocicleta.
-Dar aveai vreun bunel care te lua pe braţe şi zicea, hai, Oleg să te învăţ.
-Pe la vreo 16 ani, părinţii au cumpărat prima maşină, şi pe la 15, 16 ani, şi mergeam la volan şi schimbam, a doua, întâia, vreo 2 ani am mers doar cu ochii închişi în garaj, la volan.
-Dar când ţi-ai luat permisul, la ce vârstă?
-Permisul l-am obţinut în Statele Unite, când aveam 21 de ani.
-Tu ţi-ai făcut studiile în România, după care la Georgia Institute of Technology din Statele Unite ale Americii, ăsta a fost un vis al tău, să ajungi în America?
-Până la Georgia Institute of Technology, am făcut în Vermont încă o Universitate şi Georga Instituate of Tehnology am făcut-o când m-am mutat cu traiul în Atlanta şi am înţeles că este universitate foarte bună, asta a fost prin 2006 şi prin 2009 am visat ajung acolo pentru că er a universitate de top şi e foarte greu să intre. Eu am spus că cele mai bune lucruri în viaţă mi s-au întâplat din greşeală, la fel cum vă spuneam mă porneam în Spania după absolvirea universităţii din Galaţi, din greşeală am intrat şi la universitatea din Vermont.
-Dap cum e să înveţi acoli, în comparaţie cu Republica Moldova, cu România.
-Sistemele sunt diferite, dar ceea ce se cere de la student e să înveţe.Ca sistem de învăţamânt mi-a placut mult mai mult, e mult mai eficient, de transmitere a cunoştinţelor ca profesor sau intituţie.
-La începutul carierei ai avut tangenţe cu marina mecanică, iar ulterior ai gestionat companii de logistica, inclusiv departamentele lor tehnice, cum a fost experienţa aceasta?
-Am fost mecanic pe bărci, vapoare, pe motoare disel, a fost ceva nou pentru mine, îmi aduc aminte cum stăteam pe el şi cu cartea şi citeam
în 2, 3 luni am învăţat la perfecţie partea mecanică a motorului şi nu doar a motorului,a fost foarte interesant. Ieşi în larg acolo şi câmd se strică vreun vapor, barcă când te duci în larg 2, 3 ore nimeni nu te deranjează, singur doar tu meditezi tu cu vaporul tău.
-Tu ai trăit în America 12 ani, se pare că aveai o carieră de succes, de ce te-ai întors în Republica Moldova?
-În mare măsură am vrut o schimbare, nu neapărăt în Moldova, oriunde pe globul pământesc, am vrut o schimbare şi am zis că nu am profesat practic deloc în Moldova, ama plecat după ce am absolvit universitatea, chiar voiam să vin acasă, să-mi aduc cunoştinţele, experienţa.
- Când ai avut tu parte te şoc, când ai pentru prima dată în SUA sau când ai revenit acasă după 12?
-Şocul defapt contină, încă nu s-a terminat după 5 ani de Moldova. După primii ani nu prea îl simţeam, era ceva deosibit, interesant şi e posbil, dar acum trăind zi de zi în asta înţelegi.
-Dar ce te deranja, după ce ai revenit acasă după atâţia ani?
-Ineficienţa, foarte ineficient stau lucrurile la noi, lipsa de specializare a profesioniştilor, nu vreau pe cineva să obijuiesc, ai noştri în ţară ştiu de toare, dar nimic în adânc. Când un inginer, când ar trebui să fie implica tin aspecte inginereşti el lucrează în departamente de drept sau la vamă, specializarea e într-un domeniu, dar activitatea e în alt domeniu şi asta duce la o ineficinţă totală a sistemului şi asta mă şochează până în ziua de azi.
-Împreună cu un alt coleg aţi realizat prima maşină electrică creată în Republica Moldova, şi aţi botezat-o foarte sugestiv, Haiduc, cum a fost procesul de la idee până la realizare?
-Maxim tot vine din occident, el tot mulţi ani a trăit peste hotare, ne-am sincronizat foarte uşor şi anume am avut modul de gândire occidental. Soluţiile inginereşti se unesc cu soluţiile de desing şi baza unui caiet de sarcini s-a ajuns la aşa un produs. De fapt a fost creat în contextul exploatării lui în campusului UTM, să die atrăgător pu studenţi, pu persoanele tinere, de aia şi a luat forma această îndrăzneaţă.
De ce Haiduc şi nu Făt-Frumos?
-Da, sau Ileana Cosânzeana.
-Da, de ce nu?
-A fost un brainstorming au fost diferite denumiri şi care fonetic s-au auzit mai uşor.
-Pentru acest prototip aţi cheltuit o suma frumusica, în jur de 150 de mii de euro, de unde aţi luat bani?
-Au fost mai multe etape de creare a a prototipului dat, a trecut prin mai multe faze, unele au venit Maxim cu colegii lui, pe unde universitatea a contribuit cu bani.
-Voi aţi spus anterior că, dacă primul exemplar, va fi primit călduros de public şi vor exista ulterior vreo 20 de precomenzi cel puţin, atunci un investitor din Singapore e gata să finanţeze punerea în producţie a acestuia de mai departe, a trecut deja un an când a fost creat Haiduc, ce zice investitorul?
-Încă mai avem de lucru, el încă nu este în versiunea finală, acum urmează să intrăm în altă etapă, să o optimizăm ce ţine de şasi, suspensie.
să revizuim partea electronică. Ca să fie pus în producere în masă este nevoie de ceva detalii. Şi deja la momentul cela o să începem să folosim toate instrumentele, de marketing pentru a-l promova în forţă, prentru a fi vândut.
-Oleg, cum vezi tu dezvoltarea startup-ului în Republica Moldova, în condiţiile în care, aparent, nu avem suficiente talente că sa creăm un produs la nivel global? Nu este oare asta un pic naiv? Un startup tehnologic are nevoie şi de oameni foarte buni în domeniu, inclusiv, pentru promovarea produselor hardware?
-Noi am demonstrat cu Maxim împreună că e posibil să faci, nu este nevoie decât de dorinţă şi entuziasm şi de hărnicie, aş asă spunem. Şi nu practic, Maxim, fiind designer, eu fiind economist, în doi am reşit să realizăm un produs care să fie pe piaţă făcut de un om cu studii de inger. Deci, este posibil nu este neapărat să fii super dotat în careva abilităţi. Moldova se confruntă cu multe probleme şi ei nu pot să fie focusaţi pe un aspect careva, produs careva, noi defapt ne-am permis lucrul asta. Entuziasm, dorinţă, motivaţie şi se realizează, apar şi aptidudini, competenţă, cunoştinţă.
-Cum planifificaţi sa se finanţeze?
-Cautăm investitori, parteneriate diferite organizaţii, am avut discuţii cu potenţiali parteneri şi am am rămas la nivel de discuţii cu potenţili parteneri, pentru că sunt două luni de când l-am finalizat şi nu e de ajuns ca să închei un parteneriat mai ales acum când eşti lipsit de mobilitate, ca să circuli în diferite ţări. Am fost contactaţi din Rusia, Germania, SUA, Qatar paremise.
-Ce v-au spus?
-Diferite tipuri de colaborări.
-Haiduc ar şanse să concureze cu Tesla?
-Nu, absolut nu, sunt două maşini diferite, ca concept, funcţii diferite. Testla este o maşină pentru civil, pentru persoane să se deplaseze din punctul A în B, în cazul nostru Haiducul este utilitar care îşi propune să ajute oamneii în câmpul muncii, în campusuri studenţeşti, vinării-agricultură.
-Care ar fi preţul final al acestui automobil pentru consumatorii finali?
-Este complicat. O piesă spre exemplu, la suspensie, ca să înţelegem de ce este greu, dacă cumpărăm aceeaşi piesă este de 2200 de lei, trebuie la comandă să o facem, dacă să cumpărăm peste o sută de piese este de 60 de lei.
-Va fi o maşină accesibilă?
-Este greu să ma expun, pentru ca depinde de nr de precomenzi estimate foarte mult afectează preţul de producere.
- Maşinile electrice sunt pe val, dar nu şi în Moldova unde nu prea există infrastructură, mai ales staţii de alimentare pentru ele?
-Impactul nu este liniar.
-Sau voi nu v-aţi axat pe piaţa din Moldova?
-Ba da, şi eu şi Maxim am vneit acasă să arătăm societăţii noastre că este posibil.Referitor la încăcătoate electrice, al nostru se încarcă la 220 de volţi, al uat în consideraţie că să fie cât mai accesibile, util pentru consumatori, client, de altfel poate să-l încarce în priza de acasă. Dar ulterrior cred că o să vină timpul când să fie presiune mare pe infrastrucura Moldovei, spre exemplu te duc la o benzinărie unde stau 5, 10 maşini electrice, toate fast charge, se topesc firele celea electrice va fi nevoie de multe adaptări.
-Urmează şi Haiduc 2?
-Depinde ce însemnaă Haiduc 2. Chiar şi versiunea pe care o vedeţi aici presupune să fie dotată cu diferite agregate, complectaţii, în spate poate fi doat cu o dubiţă, frigider, aspirator.
-Voi deja aţi plimbat-o, v-aţi împrietenit?
-Da, am scos-o vreo câteva zile pe teritoriu să vedme cum se comportă, am cântărit-o er aimportan să-i aflăm masa.
-Dacă ştii de compania Boston Dynamics, ei au făcut nişte roboţi care imită foarte bine mişcările oamenilor.
-Şi cum vezi roboţilot în general?
-Se dezvoltă cu paşi rapizi, mai ales în paralel cu alte tehnologii emrgente, inteligenta artificiala şi acum acâte de repede se mişcă dezvoltarea acestor componente său piese, fac nişte piese care acum 2 ani nu erau posibile. Ceva timp în San Hose am trăit şi când am intrat în San Hose, întrebam prietenii, da unde e Silicon Valley, asta era imediat după ce am absolvit Georgia Institute of Tehnology, acolo sunt maşini zburătoare , roboţi pe drum, Silicon Valley, centrul universului, cică tu eşti în down town, centrul Sillicon Valley dar unde-s roboţi voştri, că nu-i văd. Cică vezi ferestre, genrează lumină, vezi un bump unde trec maşinile genrează lumină şi unde nu te întorceai, era ceva natural, încorporat în zi de zi. Omul nu se simţea substuit,marginalizat de tehnologii, tehnolgogia lucra mână în mână cu omul. Şi atunci am înţeles valaorea tehnolgieI, valuare tehnolgie nu ar trebui să substituie omul.-Să-l spăerie, să-l pună în colţ, dar să-l ajute pe om să fac ce face zi de zi".
Haiduc sau Făt-Frumos
-Haiduc.
Maşinile sau femeile?
-Ambele
America sau Republica Moldova
-America.
-Faimă sau bani.
-Faimă.
Acasă este acolo unde...
-Acolo unde te simţi bine.
