ACTUALITATE

O nouă foaie de parcurs a cooperării România-R. Moldova şi un nou acord de asistenţă nerambursabilă. Priorităţi: extinderea proiectului SMURD, construcţia unui depozit de gaze şi reformele în justiţie

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost marţi la Bucureşti, la un an de la câştigarea mandatului. Miniştrii de Externe au semnat cu această ocazie o nouă foaie de parcurs pentru relaţiile dintre cele două state - una adaptată la noua realitate de peste Prut, aceea că, aşa cum spune chiar preşedintele Maia Sandu, Republica Moldova se schimbă. Invitat la emisiunea „Tema zilei” de la TVR1, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a dat detalii despre noul Acord de finanţare nerambursabilă menţionat în document, al cărui plafon va fi de 100 de milioane de euro. Proiectul acordului este pregătit şi va fi semnat la începutul anului viitor, într-o şedinţă comună de guvern.

"Este un document care actualizează priorităţile noastre pentru cooperarea foarte concretă în perioada care urmează", a subliniat, la Tema zilei, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, potrivit portalului stiri.tvr.ro

"E un moment foarte fast, pentru că la Chişinău avem în momentul de faţă nu doar un preşedinte foarte reformator şi pro-european, convins că trebuie să modernizeze din temelii statul şi instituţiile sale, dar şi un Guvern care funcţionează în sincron cu preşedintele, un Parlament unde există o majoritate care de asemenea susţine acest efort de reformă şi tot ceea ce am făcut în acest an şi amintesc faptul că primul şef de stat care a vizitat Republica Moldova în decembrie, anul trecut, a fost preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, tot ce am făcut în acest an a fost să încercăm, mai ales după 11 iulie, după alegerile anticipate care au adus la putere această nouă majoritate pro-reformistă şi pro-europeană, să susţinem acest efort de reformă. Pe 23 iulie, deci la foarte scurtă vreme după alegeri, am fost la Chişinău, am fost primul oficial european care a vizitat Chişinăul după acel moment extrem de important al alegerilor anticipate parlamentare şi atunci am discutat cum să relansăm cooperarea noastră concretă, cum să facem ca proiectele noastre extrem de importante pe care le avem de lansat, respectiv de finalizat, mai ales proiectele de interconectare strategică a României şi Republicii Moldova împreună, dar mai ales a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană prin România să fie stimulate în continuare, cum să facem ca proiectele care au impact direct pentru cetăţeni în Republica Moldova să poată să fie fructificate şi finalizate şi am discutat cu acea ocazie şi despre acest document pe care astăzi l-am semnat", a explicat Aurescu.

"Este vorba despre o foaie de parcurs foarte concretă, care se referă la fiecare domeniu de interes în relaţia dintre România şi Republica Moldova", a arătat oficialul.

Sunt avute în vedere câteva obiective majore: stimularea integrării europene a Republicii Moldova - interconectarea mai profundă a R. Moldova la spaţiul Uniunii Europene, stimularea dezvoltării economico-sociale în R. Moldova în aşa fel încât cetăţenii R. Moldova să beneficieze de standarde cu adevărat europene în tot ceea ce înseamnă viaţă, societate şi administraţie, justiţie, şi nu în ultimul rând, întărirea comunităţii de limbă, de cultură, de istorie între România şi Republica Moldova.

Foaia de parcurs menţionează Acordul de asistenţă nerambursabilă care înlocuieşte acordul semnat în 2010 şi care a ieşit din vigoare în primăvara acestui an din cauza fostului guvern.

"Dorim să-l finalizăm cât mai rapid. De fapt, proiectul este aproape gata. Am aşteptat instalarea noului guvern la Bucureşti ca să trecem prin procedurile pe care le cere legislaţia română privind tratatele, în aşa fel încât să-l putem transmite colegilor de la Chişinău şi să-l semnă cât mai curând posibil la şedinţa comună de guvern, pe care o vom avea la începutul anului viitor", a detaliat ministrul Afacerilor Externe.

"În acest nou proiect practic includem atât elementele care au rămas de interes din fostul acord, precum şi tot ceea ce înseamnă protocoalele adiţionale care s-au încheiat în timp, (...) inclusiv o serie de condiţionalităţi pe care preşedintele Maia Sandu şi noul guvern le susţin în ceea ce priveşte respectarea Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, cu privire la respectarea statului de drept, a democraţiei, a drepturilor omului, o serie de aspecte care au rezultat din experienţa proiectelor pe care noi le-am finanţat din acordul anterior sau în afara acordului anterior, proiecte pe care noi le-am susţinut şi s-au realizat în Republica Moldova",  a subliniat Bogdan Aurescu.

E vorba de proiecte diverse, de la finanţarea gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, care este funcţional, la continuarea proiectului SMURD şi extinderea lui la întregul teritoriu al Republicii Moldova.

"Sunt peste 45, cred, de milioane de euro numai din asistenţă pentru dezvoltare pe care România i-a cheltuit în Republica Moldova, asta în afara acordului despre care vorbim, acordul anterior a finanţat şi programul foarte ambiţios de construcţie, modernizare de grădiniţe în R. Moldova şi mai sunt în continuare aproximativ 68 de milioane de euro, dar noi în noul acord vom creşte acest plafon din nou la 100 de milioane de euro, pe care îi putem utiliza pentru noi proiecte", a declarat Bogdan Aurescu.

Urmează discuţii aprofundate şi cu autorităţile de la Chişinău despre ce proiecte trebuie să fie prioritare.

"Am discutat, de exemplu, despre posibilitatea de a finanţa în noul acord de asistenţă nerambursabilă construcţia unui depozit de gaze pentru Republica Moldova, în aşa fel încât să nu mai existe astfel de situaţii de criză neanunţate", a subliniat ministrul.

Asistenţa României este şi mai vastă. A fost declanşat un audit privind modul de funcţionare a Ministerului de Externe de la Chişinău. Deja au fost făcute o serie de sugestii. Sprijinirea reformei justiţiei din R. Moldova este un alt demers avut în vedere.

S-a discutat astăzi şi despre posibilitatea unei donaţii de păcură către R. Moldova. România a mai donat anul acesta 6 mii de tone de păcură. Combustibilul a fost distribuit agricultorilor de peste Prut.

Tot în sectorul energetic sunt avute în vedere interconectările asincrone între România şi Republica Moldova.