ACTUALITATE

O familie din Republica Moldova a modernizat condiţiile de producere a brânzei de oi cu ajutorul unui grant din partea UE

post-img

O familie din Ucrainca, Căuşeni, a pus pe roate o afacere în domeniul oieritului, după ce timp de mai mulţi ani au muncit peste hotare. Este vorba de Sergiu şi Zinaida Stefanco şi cumnatul lui Sergiu, Andrei Babenco. Zinaida şi Sergiu au făcut studii universitare în România: ea a absolvit facultatea de Administraţie publică a universităţii din Piteşti, iar el – Academia militară din Sibiu.

După studii, Sergiu şi cumnatul său Andrei au muncit timp de câţiva ani în Irak, la extragerea petrolului, Andrei a lucrat ulterior şi în Federaţia Rusă, la construcţii. Din banii acumulaţi, în 2008 au decis să deschidă o afacere în domeniul oieritului, notează Gazeta de Sud.

Zinaida povesteşte că la nuntă a primit cadou de la tatăl ei câteva mioare. Tot de la părinţi au deprins cum să le crească şi să le îngrijească. Însă ideea de a deschide o fermă de oi i s-a părut iniţial o glumă: „Înainte de asta am mai încercat să deschidem o afacere cu o fermă de iepuri, dar nu ne-a reuşit. Nu credeam să dureze prea mult nici entuziasmul cu stâna de oi, căci este o ramură pe cale de dispariţie. Dar, treptat, am dezvoltat-o, iar entuziasmul lui Sergiu mi s-a transmis şi mie”.

 

Afacerea au început cu 10 oi, iar în prezent la stână sunt 340 de ovine. În 2011 au procurat din Italia un aparat de muls. „Fără acest utilaj, ne-ar trebui încă cel puţin cinci oameni la mulsul oilor. Am cumpărat aparatul de la o familie care a încercat să crească oi, dar au renunţat când au văzut cât de multă muncă trebuie să depui”, ne spune Sergiu. Recent, a apărut şansa de a procura utilaj modern de procesare a laptelui, odată cu un proiect de susţinere a tinerilor antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului, finanţat de Uniunea Europeană. În 2016, această familie din Ucrainca a participat la concursul de granturi, iar planul de afacere pe care l-au prezentat a fost convingător, astfel au obţinut un grant în valoare de 13.500 euro pentru a importa din Bulgaria un aparat răcitor de lapte, un pasteurizator şi o masă cu prese pentru extragerea brânzei. Utilajul este de inox şi poate fi dezinfectat mai uşor în comparaţie cu crinta de lemn, pe care o foloseau anterior.

„Mai întâi, laptele este răcit până la o anumită temperatură, iar apoi pasteurizat, fiind distruse majoritatea microorganismelor, în special bacteriile. Se adaugă cheag, după care produsul este turnat în forme. Când se prinde, brânza se taie şi se pune la maturare. Astfel obţinem un produs ecologic, tradiţional, care face faţă tuturor cerinţelor sanitare”, ne povesteşte Andrei Babenco, care este responsabil de întreg procesul tehnologic de extragere a brânzei la stână. Utilajul modern le-a uşurat semnificativ munca: dacă înainte lucrau aproape non-stop ca să reuşească să extragă brânza înainte ca laptele să se înăcrească, acum cu vasul răcitor se lucrează mult mai lejer. Proprietarii fermei vor să mai cumpere utilaje şi să extindă spaţiile de producere a brânzei. Una din priorităţi ar fi achiziţionarea unui aparat de ambalare a brânzei, care le-ar permite să-şi vândă marfa în magazinele din ţară. Deocamdată, produc circa 70 de kg de brânză pe zi şi vând marfa de acasă. „Am avut cumpărători chiar şi din Germania. Au dorit să meargă mai întâi la stână, apoi au vizitat laboratorul de producere, s-au convins că produsul este natural şi ecologic, le-a plăcut şi au devenit clienţii noştri”, se laudă Andrei.

Mini-fabrica de producere a brânzei este improvizată în pivniţa casei părinteşti. Ferma, depozitele de furaje şi ţarcul unde sunt ţinuţi berbecii de rasă se află pe aceeaşi stradă, nu departe de casă. Ziua de muncă a fermierilor începe la cinci dimineaţa şi se termină seara târziu, uneori după miezul nopţii. În afară de cei doi păstori, la stână lucrează toată familia, inclusiv părinţii Zinaidei: „E foarte greu să găseşti lucrători acum. Fiecare a treia gospodărie este pustie, oamenii sunt plecaţi la muncă peste hotare. Aşa că nu prea avem sâmbete, duminici, şi nici vacanţe”.

Familia mai deţine şi 500 hectare de pământ, majoritatea luate în arendă, produce furaje pentru animale şi cereale. Mai au trei tractoare obţinute din diferite programe de stat sau cu finanţare străină.

Zinaida şi Sergiu Stefanco se numără printre cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului care au obţinut granturi europene pentru a-şi dezvolta o afacere, în valoare de până la 13.500 euro. Ei au beneficiat pe parcursul a 14 luni de un consultant care i-a ajutat să-şi gestioneze eficient afacerea. Sergiu a vizitat şi o stână similară în Polonia. „Vreau să construiesc o stână nouă, modernă, aşa cum am văzut în această ţară”, ne spune el.

Programul UE ”Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri, ai societăţii civile şi autorităţilor locale în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor şi infrastructurii sociale.