Moştenirea tristă lăsată de Uniunea Sovietică Republicii Moldova este una dintre cauzele stagnării economice şi sociale a ţării. La 80 de ani de la crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, mai sunt nostalgici după perioada sovietică, în ciuda crimelor împotriva poporului basarabean produse în acele timpuri. Care sunt cauzele acestor nostalgii şi cum putem depăşi definitiv acea perioadă cumplită din istorie aflăm de la istoricul Anatol Petrencu.
Totul a început cu evenimentele din vara anului 1940, când trupele sovietice au invadat teritoriul României şi au anexat Basarabia şi Nordul Bucovinei. Au urmat mai multe experimente nefaste, concepute la Kremlin.
ANATOL PETRENCU, istoric: "Ceea ce este astăzi Republica Moldova este o creatură de atunci a acelor conducători a URSS a lui Stalin şi a conducerii de la KIEV ni s-au luat teritoriile de la Sud şi ni s-au dat 6 raioane pe care astăzi Republica Moldova nu le poate controla.După ce frontierele în fond au fost şterse s-a format aici Guvernul el s-a numit consiliul comisarului poporul în care erau doar doi moldoveni şi nu din Basarabia dar de dincolo de Nistru".
Constituţia stalinistă din 1936 prevedea acceptarea noilor state socialiste, dar nu şi crearea lor, aşa cum s-a întâmplat pe 2 august 1940. Iar legea prin care a fost înfiinţată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească conţinea mai multe falsuri, printre care şi prevederea că populaţia de pe acest teritoriu ar dori această formă de organizare statală. În republica nouă creată, sovieticii au venit cu propria legislaţie.
"A fost o impunere a ceea ce au făcut sovietici aici nu a fost nicio voinţă a poporului sau dorinţă de a se uni cu URSS noi am avut mult de pătimit. Marile întreprinderi, băncile, teatre. Tot tot ce prezenta interes a fost naţionalizat a devenit proprietatea statului, pământul proprietatea statului TAIE Oamenii au rămas fără averi. S-a impus limba numită moldovenească în grafia chirilică mulţi nu ştiau limba rusă dar iată ăncepe sovietizarea spălarea pe creiere", spune Anatol Petrenco.
Chiar şi în urma acestor acţiuni de asuprire a poporului basarabean, astăzi mai sunt oameni care îşi amintesc cu nostalgie de trecutul sovietic. Potrivit istoricului Petrencu, acest lucru se întâmplă pentru că, imediat după proclamarea independenţei, nu a fost aplicată o legea a lustraţiei care i-ar fi pedepsit pe cei apropiaţi Partidului Comunist.
ANATOL PETRENCU, istoric: "Nostalgici sunt cei care nu au reuşit în condiţii de democraţie atunci ştiţi era partidul care ii promova care ii proteja le dădea nişte avantaje ii le promovau in schimb politica partidului ţineau cealaltă populaţie într-o supunere ideologică şi lor li se părea că sunt buricul pământului. Lucrurile s-au schimbat şi nu toţi regretă regretă nu mai cei care nu au reuşit. Unii care au beneficiat de anumite avantaje în perioada sovietică".
În iunie 1941, Basarabia revine în componenţa României, dar sovieticii reuşesc să anexeze, din nou, acest teritoriu în august 1944. Şi continuă să aplice genocidul început în '40 până la desfiinţarea Uniunii Sovietice, în 1991.
ANATOL PETRENCU, istoric: "Moştenirea este tristă în primul rând noi rămânem în continuare un stat separat de patria noastră România. Noi nu avem putere ca să ne dezvoltăm ca un stat noi nu avem nici ieşire la mare. În aşa situaţie cred că trebuie să ne apărăm limba aici în Republica Moldova Cultura spiritualitatea noastră si fim demni de neamul din care facem parte să ne protejăm fiinţa asta naţională etnică".
ANATOL PETRENCU, istoric: "Ceea ce este astăzi Republica Moldova este o creatură de atunci a acelor conducători a URSS a lui Stalin şi a conducerii de la KIEV ni s-au luat teritoriile de la Sud şi ni s-au dat 6 raioane pe care astăzi Republica Moldova nu le poate controla.După ce frontierele în fond au fost şterse s-a format aici Guvernul el s-a numit consiliul comisarului poporul în care erau doar doi moldoveni şi nu din Basarabia dar de dincolo de Nistru".
Constituţia stalinistă din 1936 prevedea acceptarea noilor state socialiste, dar nu şi crearea lor, aşa cum s-a întâmplat pe 2 august 1940. Iar legea prin care a fost înfiinţată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească conţinea mai multe falsuri, printre care şi prevederea că populaţia de pe acest teritoriu ar dori această formă de organizare statală. În republica nouă creată, sovieticii au venit cu propria legislaţie.
"A fost o impunere a ceea ce au făcut sovietici aici nu a fost nicio voinţă a poporului sau dorinţă de a se uni cu URSS noi am avut mult de pătimit. Marile întreprinderi, băncile, teatre. Tot tot ce prezenta interes a fost naţionalizat a devenit proprietatea statului, pământul proprietatea statului TAIE Oamenii au rămas fără averi. S-a impus limba numită moldovenească în grafia chirilică mulţi nu ştiau limba rusă dar iată ăncepe sovietizarea spălarea pe creiere", spune Anatol Petrenco.
Chiar şi în urma acestor acţiuni de asuprire a poporului basarabean, astăzi mai sunt oameni care îşi amintesc cu nostalgie de trecutul sovietic. Potrivit istoricului Petrencu, acest lucru se întâmplă pentru că, imediat după proclamarea independenţei, nu a fost aplicată o legea a lustraţiei care i-ar fi pedepsit pe cei apropiaţi Partidului Comunist.
ANATOL PETRENCU, istoric: "Nostalgici sunt cei care nu au reuşit în condiţii de democraţie atunci ştiţi era partidul care ii promova care ii proteja le dădea nişte avantaje ii le promovau in schimb politica partidului ţineau cealaltă populaţie într-o supunere ideologică şi lor li se părea că sunt buricul pământului. Lucrurile s-au schimbat şi nu toţi regretă regretă nu mai cei care nu au reuşit. Unii care au beneficiat de anumite avantaje în perioada sovietică".
În iunie 1941, Basarabia revine în componenţa României, dar sovieticii reuşesc să anexeze, din nou, acest teritoriu în august 1944. Şi continuă să aplice genocidul început în '40 până la desfiinţarea Uniunii Sovietice, în 1991.
ANATOL PETRENCU, istoric: "Moştenirea este tristă în primul rând noi rămânem în continuare un stat separat de patria noastră România. Noi nu avem putere ca să ne dezvoltăm ca un stat noi nu avem nici ieşire la mare. În aşa situaţie cred că trebuie să ne apărăm limba aici în Republica Moldova Cultura spiritualitatea noastră si fim demni de neamul din care facem parte să ne protejăm fiinţa asta naţională etnică".
