Geoană a prezidat marţi, la sediul NATO, întâlnirea Consiliului Nord-Atlantic cu Secretarul General al Serviciului de Acţiune Externă al Uniunii Europene, Stefano Sannino, scrie sursa citată.

El a amintit că ambele organizaţii sunt în curs de reflecţie strategică, referindu-se la procesul de negociere şi adoptare a noului Concept Strategic al NATO şi la Busola Strategică, în privinţa Uniunii Europene.

Următorul Concept Strategic al Alianţei este aşteptat a fi adoptat la summitul de la Madrid din vara viitoare, în timp ce Uniunea Europeană va adopta Busola Strategică în luna martie din 2022, în timpul preşedinţiei franceze a Consiliului UE.

“Cele două procese sunt distincte, însă ele vor reflecta acelaşi context strategic complex, dominat de intensificarea competiţiei geopolitice şi geoeconomice la nivel global“, a mai afirmat Geoană

Totodată, oficialul aliat a punctat că pe lângă cele 74 de acţiuni comune deja convenite între NATO şi UE, cele două organizaţii explorează “noi dimensiuni de colaborare în zona rezilienţei, a noilor tehnologii, schimbărilor climatice şi a combaterii riscurilor de securitate generate de acţiuni ostile ale actorilor statali şi non-statali”.

În ultimii ani, îndeosebi începând cu 2016, cooperarea NATO-UE a fost impulsionată, informează MAE român, care realizează o cronologie a evoluţiilor din ultimii cinci ani. În februarie 2016 a fost semnat un acord tehnic privind cooperarea în domeniul cibernetic între structurile specializate ale NATO (NATO Computer Incident Response Capability / NCIRC), respectiv UE (Computer Emergency Response Team of the European Union / CERT-EU), iar în martie 2016 au fost parafate aranjamentele la nivel operaţional şi tactic între NATO (Comandamentul Maritim/MARCOM) şi EU (Agenţia Europeană pentru Frontiere şi Garda de Coastă / FRONTEX). Acestea din urmă sunt utile în mod deosebit în contextul activităţii NATO din Marea Egee.

Tendinţa ascendentă a fost reconfirmată la Summit-ul NATO de la Varşovia (iulie 2016). Liderii aliaţi au subliniat că UE rămâne un partener unic şi esenţial al Alianţei, fiind emisă o Declaraţie comună a conducerii celor două organizaţii, semnată de secretarul general al NATO, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei.

Declaraţia a fost menită să impulsioneze parteneriatul strategic prin concentrarea pe 7 domenii prioritare: combaterea ameninţărilor hibride inclusiv întărirea rezilienţei statelor membre, cooperarea în plan operaţional, inclusiv în domeniul maritim şi în privinţa fenomenului migraţiei, securitatea şi apărarea cibernetică, capacităţile din domeniul apărării, industria de apărare şi cercetarea în acest sector, exerciţii, respectiv construirea capacităţilor în state terţe, în special din vecinătatea Estică şi Sudică.

În decembrie 2016, cele două organizaţii au agreat 42 de măsuri circumscrise acestor 7 domenii prioritare, printre care: creşterea rezilienţei la ameninţările hibride; cooperarea în plan operaţional dintre Operaţia Sea Guardian (NATO) şi Operaţia Sophia (UE) din Marea Mediterană; schimbul de informaţii privind ameninţările cibernetice; asigurarea coerenţei şi complementarităţii între procesele de planificare din domeniul apărării; derularea de exerciţii în mod paralel şi coordonat (PACE); sprijinirea capacităţilor din state partenere, în sfera securităţii şi apărării.

În decembrie 2017, cele două organizaţii au agreat un al doilea set de 32 de măsuri, inclusiv în 3 noi arii de interes: mobilitatea militară pentru a se asigura că personalul militar şi echipamentele aferente pot circula rapid în Europa, în caz de necesitate; combaterea terorismului (CT); promovarea rolului femeilor în pacea şi securitatea internaţională (Women, Peace and Security/WPS).

Secretarul general al NATO şi Înaltul Reprezentant al UE raportează constant despre progresele în implementarea celor 74 de măsuri comune.

În contextul Summit-ului de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) relaţiile NATO-UE au continuat să progreseze semnificativ. Prealabil evenimentului, conducerea celor două organizaţii a semnat la 10 iulie 2018 o nouă Declaraţie comună (după cea iniţială de la Varşovia din 2016) prin care se reconfirmă angajamentul de dezvoltare a parteneriatului. Totodată, au fost evidenţiate 4 domenii prioritare de acţiune: mobilitatea militară, combaterea terorismului, consolidarea rezilienţei la riscuri de natură biologică, radiologică, chimică şi nucleară (CBRN), respectiv promovarea agendei circumscrise domeniului privind femeile, pacea şi securitatea.

La cel mai recent summit aliat (Bruxelles, 14 iunie 2021), NATO a inclus în comunicatul final angajamentul de a lucra “cu partenerii care gândesc la fel, în special cu Uniunea Europeană, pentru protejarea infrastructurii critice, întărirea rezilienţei, menţinerea nivelului tehnologic şi pentru a aborda aceste ameninţări la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli”.