Zeci de basarabeni au profitat, ani la rând, de slăbiciunile legislaţiei si de îngăduiţa autorităţilor române pentru a obţine buletine de identitate. S-au înregistrat uneori cu sutele, alteori cu miile, la aceleaşi adrese. Acum este elaborat un proiect de lege care a pus pe jar atât pe cei ce se ştiu cu musca pe căciulă cât şi reţelele infractionale care le facilitau accesul la adrese la care nu locuiau niciodată.
Într-o casă din Bucureşti ar trebui să locuiască 18.000 de persoane care sunt înregistrate ca având domiciliul aici. Practic, vorbim de un număr atât de mare de cetăţeni că ar încăpea pe un stadion mai mic din România.
Toţi 18.000 ar fi cetăţeni din Republica Moldova care au primit cetăţenie română şi aveau nevoie de o adresă ca să-şi facă buletin de Bucureşti. Oamenii din zonă spun că nu e singurul loc de pe strada lor unde apar atât de mulţi locatari.
Şi în judeţul Galaţi, într-o casă au fost înregistraţi în jur de 3000 de cetăţeni basarabeni.
Ministerul de Interne vrea să-i sancţioneze pe cei care locuiesc la alte adrese decât cele din buletin. Şi propune ca într-o locuinţă să poată fi înregistrate cel mult 10 persoane, dacă acestea nu sunt rude. Nu e inclusă în această restricţie înrudirea până la gradul 4.
Proiectul prevede şi ca persoanele care locuiesc la altă adresă decât cea din buletin să fie sancţionate. Măsura îi vizează de exemplu, pe cei care stau în gazdă sau cu chirie şi nu au încheiat contracte cu proprietarii.
