În context, expertul a menţionat că nu pot exista alte aşteptări decât la ingerinţa guvernării în activitatea CEC.

„Să ne amintim de componenţa până în 2019 a CEC, decizii contestate cu privire la invalidarea alegerilor din Chişinău, în 2018. Noi ne-am obişnuit că aşteptările din partea CEC nu sunt atât de mari. Trebuie să admitem că componenţa CEC nu este una uniformă, adică nu toţi membrii adoptă unanim deciziile. Există, înclusiv în cadrul CEC, opoziţie la deciziile strategice, de exemplu deschiderea secţiilor de votare din diaspora şi regiunea transnistreană. A existat totuşi o majoritate de 5 membri. Experienţa alegerilor prezidenţiale şi parlamentare ne spune un lucru: mecanismul de alegere a membrilor CEC trebuie să fie modificat”, a spus Mihai Mogâldea.

Potrivit expertului, indiferent de cine este la putere, nu mai trebuie permis ca partidul de la guvernare să delege majoritatea membrilor CEC.

„Acesta este cel mai important. Este greu să măsurăm cât de mare a fost ingerinţa în activitatea CEC. Atunci când este adoptată o decizie precum cea cu deschiderea secţiilor de votare în diaspora cu exact acelaşi număr ca la alegrile prezidenţiale, deşi numărul alegătorilor a fost mult mai mare, iar înscrierile prealabile au fost cu 40% mai mari, şi există criterii foarte clar în Codul Electoral, atunci putem vorbi de presupunerea rezonabilă că această decizie a fost dictată din exterior”, a spus Mihai Mogâldea.

Analistul politic Vladislav Kulminski a precizat că, pentru alegerile parlamentare anticipate, a existat o campanie liberă, unde nu au existat presiuni din partea instituţiilor statului, cu unele excepţii.

„Aceste excepţii nu au influenţat rezultatuyl alegerilor. În 2019, aceste presiuni au avut un impact major asupra rezultatului şi am avut un parlament care nu reprezenta voinţa poporului. Acum, putem spune cu certitudine că aşa arată preferinţele electorale din Republica Moldova. Din punct de vedere democratic, este un mare pas înainte”, a spus Vladislav Kulminski