Acum 80 de ani, pe 22 iunie 1941, prietenia între Hitler şi Stalin lua sfârşit. În noaptea de 21 spre 22 iunie, Germania nazistă ataca Uniunea Sovietică. În război se implica şi România pentru a elibera teritoriile româneşti anexate de sovietici în vara anului 1940, sub ameninţarea forţei militare.
Pe 23 august 1939, Germania nazistă şi URSS semnează pactul Molotov – Ribbentrop. Istoricii spun că, prin această înţelegere, Stalin i-a garantat lui Hitler libertatea de acţiune militară în Europa.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: „Fără îndoială, semnarea acestui pact a însemnat lumină verde pentru cel de-al doilea război mondial”.
Acel pact odios conţinea şi un protocol adiţional secret prin care Hitler îi ceda lui Stalin jumătate din Polonia, Ţările Baltice şi Basarabia. Ulterior, însă, apiraţiile expansioniste ale lui Stalin nu s-au potolit. El i-a mai cerut lui Hitler întreaga Bucovină.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: Şi Hitler a fost uimit: cum aşa, ne-am înţeles doar Basarabia şi aici. Până la urmă, Hitler a zis doar nordul Bucovinei”.
Ruşii, însă, au ocupat şi ţinutul românesc al Herţei.
ION VARTA, istoric: „Situaţia românilor herţeni, bucovieni şi basarabeni a devenit una dramatică, tragică chiar din primele ore, nu zile, ale acestei ocupaţii sovietice”.
Pe întâi septembrie 1939, peste aproximativ o săptămână de la semnarea pactului Molotov – Ribbentrop, începe, oficial, al doilea război mondial.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: „Pe data de 6 septembrie 1939, România a declarat neutralitate în războiul din Europa”.
Între timp, Germania nazistă şi Uniunea Sovietică împărţeau Polonia. Hitler atacă statul polonez pe 1 septembrie 1939, iar Uniunea Sovietică ocupă regiunile estice ale acestei ţări pe 17 septembrie. La câteva zile, pe 22 septembrie, la Brest – Litovsk, cele două puteri militare organizează o paradă militară comună.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: „A fost o demonstrare a prieteniei dintre germani şi sovietici”.
Mai mult, în noiembrie 1940, Hitler i-a propus Uniunii Sovietice să adere la Pactul Tripartit, semnat între Italia Fascistă, Germania nazistă şi Japonia.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: „Hai, veniţi şi voi cu noi aici şi vă dăm direcţia spre marea caldă. India, Sri Lanka, în acea direcţie, adică Oceanul Indian. Asta era, Afganistanul, partea asta. Iată că, Molotov are curajul să spună că pe ruşi îi interesează bulgarii, Balcanii, iugoslaviA. Hitler a fost foarte surprins şi supărat. Nu a zis nimic, dar imediat după această dorinţă a lui Molotov, a dat ordin să fie elaborat planul de distrugere militară a URSS, planul Barbarossa”.
Planul Barbarossa a fost pus în aplicare în noaptea de 21 spre 22 iunie 1941. În război se implică şi România.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: „Deci România a suferit de pe urma agresiunii sovietice. De aceea, nu este întâmplător că, în 1941, în alianţă cu Germania nazistă, România să-şi cucerească teritoriile ocupate de sovietici în 1940. Dacă ruşii nu ar fi intrat în război împotriva României în 1940, s-ar fi putut ca nici România să nu atace URSS. Dar aşa a fost istoria”.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: „Fără îndoială, semnarea acestui pact a însemnat lumină verde pentru cel de-al doilea război mondial”.
Acel pact odios conţinea şi un protocol adiţional secret prin care Hitler îi ceda lui Stalin jumătate din Polonia, Ţările Baltice şi Basarabia. Ulterior, însă, apiraţiile expansioniste ale lui Stalin nu s-au potolit. El i-a mai cerut lui Hitler întreaga Bucovină.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: Şi Hitler a fost uimit: cum aşa, ne-am înţeles doar Basarabia şi aici. Până la urmă, Hitler a zis doar nordul Bucovinei”.
Ruşii, însă, au ocupat şi ţinutul românesc al Herţei.
ION VARTA, istoric: „Situaţia românilor herţeni, bucovieni şi basarabeni a devenit una dramatică, tragică chiar din primele ore, nu zile, ale acestei ocupaţii sovietice”.
Pe întâi septembrie 1939, peste aproximativ o săptămână de la semnarea pactului Molotov – Ribbentrop, începe, oficial, al doilea război mondial.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: „Pe data de 6 septembrie 1939, România a declarat neutralitate în războiul din Europa”.
Între timp, Germania nazistă şi Uniunea Sovietică împărţeau Polonia. Hitler atacă statul polonez pe 1 septembrie 1939, iar Uniunea Sovietică ocupă regiunile estice ale acestei ţări pe 17 septembrie. La câteva zile, pe 22 septembrie, la Brest – Litovsk, cele două puteri militare organizează o paradă militară comună.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: „A fost o demonstrare a prieteniei dintre germani şi sovietici”.
Mai mult, în noiembrie 1940, Hitler i-a propus Uniunii Sovietice să adere la Pactul Tripartit, semnat între Italia Fascistă, Germania nazistă şi Japonia.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: „Hai, veniţi şi voi cu noi aici şi vă dăm direcţia spre marea caldă. India, Sri Lanka, în acea direcţie, adică Oceanul Indian. Asta era, Afganistanul, partea asta. Iată că, Molotov are curajul să spună că pe ruşi îi interesează bulgarii, Balcanii, iugoslaviA. Hitler a fost foarte surprins şi supărat. Nu a zis nimic, dar imediat după această dorinţă a lui Molotov, a dat ordin să fie elaborat planul de distrugere militară a URSS, planul Barbarossa”.
Planul Barbarossa a fost pus în aplicare în noaptea de 21 spre 22 iunie 1941. În război se implică şi România.
ANATOL PETRENCU, dr. hab. în ştiinţe istorice: „Deci România a suferit de pe urma agresiunii sovietice. De aceea, nu este întâmplător că, în 1941, în alianţă cu Germania nazistă, România să-şi cucerească teritoriile ocupate de sovietici în 1940. Dacă ruşii nu ar fi intrat în război împotriva României în 1940, s-ar fi putut ca nici România să nu atace URSS. Dar aşa a fost istoria”.
