Anexarea Basarabiei de către imperiul ţarist a însemnat o lungă perioadă de declin atât în plan economic, cât mai ales cultural pentru locuitorii guberniei ruseşti, susţine istoricul Ion Negrei. În perioada dezvoltării naţionalităţilor din Europa, basarabenii nu aveau acces la învăţământul în limba maternă:

Această stăpânire ţaristă, care a durat mai mult de 100 de ani, a făcut ca populaţia dintre Prut şi Nistru să rămână în dezvoltarea sa socială, culturală şi naţională, deoarece evenimentul s-a suprapus pe secolul naţionalităţilor, atunci când naţiunile din Europa s-au format ca state. Moldovenii dintre Prut şi Nistru nu au avut şansa aceasta de dezvoltare istorică naţională, într-un cadru naţional.

Ceea ce a avut loc în 1812 are efecte şi astăzi, raptul Basarabiei, fiind realizat şi printr-un târg ascuns între delegaţia rusă şi cea turcă. Metodele continuă să fie practicate şi astăzi, consideră istoricul şi profesorul de la Universitatea din Bucureşti, Marius Diaconescu:

România a fost aliată cu Rusia, împotriva turcilor şi implicit politicienii români nu puteau să ridice problema Basarabiei. Şi din cauza aceasta despre Basarabia s-a vorbit destul de puţin la Bucureşti, în comparaţie cu Transilvania, sau Bucovina, care erau sub stăpânirea austro-ungară. Despre raptul acesta al Basarabiei ar trebui să spunem că ceea ce s-a întâmplat atunci, în 1812, continuă şi astăzi; ceea ce s-a întâmplat atunci, are efecte şi astăzi. Atunci ruşii au reuşit să obţină Basarabia cumpărându-i, dând şpagă, sau mită demnitarilor turci cu care negociau, la fel cum astăzi tot prin mită Rusia controlează în mare parte politica de la Chişinău.

Amintim că  pe 16 mai 1812, la Bucureşti este semnat Tratatul de pace ruso-turc în urma căruia, partea de Est a Moldovei este anexată la Imperiul Ţarist.