ACTUALITATE

Klaus Iohannis va avea un dejun de lucru cu Donald Trump şi liderii din Europa de Est la summitul NATO de la Londra

post-img

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, în marja reuniunii liderilor NATO de la Londra, la un dejun de lucru alături de preşedintele american Donald Trump, premierul britanic Boris Johnson şi de liderii ţărilor din Europa de Est, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit surselor citate, la dejunul de lucru vor lua parte şefii de state sau guverne din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Polonia, România, Marea Britanie şi Statele Unite.

De altfel, pe parcursul mandatului său de preşedinte, Donald Trump s-a întâlnit de mai multe ori cu liderii din Europa Centrală şi de Est, primindu-i la Washington, de două ori, pe preşedinţii Poloniei şi României, precum şi pe liderii statelor baltice sau, cel mai recent, pe prim-ministrul Bulgariei. Preşedintele Klaus Iohannis a fost, în iunie 2017, primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est primit la Casa Albă de Donald Trump. Va fi prima întâlnire dintre Donald Trump şi Klaus Iohannis după realegerea celui din urmă în funcţia de preşedinte al României. Pe de altă parte, dineul de lucru are loc şi în contextul în care ţările din Europa Centrală şi de Est aniversează 30 de ani de la prăbuşirea regimurilor comuniste.

Şefii de state sau de guverne din cele 29 de ţări aliate se reunesc marţi şi miercuri, la Londra, pentru a celebra 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice. Evenimentele festive vor avea loc marţi, când regina Elisabeta a II-a şi premierul britanic Boris Johnson vor găzdui recepţii în onoarea liderilor prezenţi la Londra.

Miercuri, liderii euro-atlantici se vor reuni în formatul Consiliului Nord-Atlantic,  în cadrul căreia liderii aliaţi vor discuta priorităţile NATO în actualul context internaţional de securitate şi deciziile necesare în vederea continuării procesului de adaptare a Alianţei.

Cu această ocazie, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euroatlantice.