Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, că atitudinea prefectului Capitalei, Gheorghe Cojanu, şi modul în care acesta a acţionat sunt inacceptabile, punctând că acest lucru nu trebuie să rămână fără urmări.
"Este de neînţeles, că, deşi am văzut o creştere a numărului de infectare la nivelul Capitalei, şi era evident că această tendinţă va continua, nu a existat un plan coerent, comunicat în termeni clari, astfel încât populaţia să fie pregătită şi să ştie la ce să se aştepte. Atitudinea prefectului şi modul în care a acţionat sunt inacceptabile şi nu trebuie să rămână fără urmări", a spus Iohannis.
Preşedintele a evitat să răspundă la întrebarea jurnalistei TVR, Ramona Avramescu, dacă prefectul trebuie să-şi dea demisia sau să fie demis, dar a subliniat că lucrurile nu pot continua aşa, oamenii au dreptul să fie preveniţi, să fie informaţi şi să primească toate informaţiile în timp util.
"Oamenii au dreptul să fie prevenişi, informaţi, luaţi în serios, să primească toate informaţiile ca să se poată pregăti. Nu cred că familiile din Bucureşti au fost încântate să afle duminică seara că trebuie să caute o soluţie până marţi. Faptul că autorităţile locale au primit sarcina să implementeze măsurile când se ajunge la un anumit nivel aduce cu sine obligaţia de a informa populaţia”, a spus preşedintele Iohannis.
Discursul integral:
„Am participat astăzi la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, organizat de Estonia în format videoconferinţă. Iniţiativa celor Trei Mări va contribui în perioada post-pandemie la redresarea economică, prin dezvoltarea conectivităţii între statele din regiunea noastră. De altfel, obiectivul principal al României este implementarea proiectelor strategice de interconectare, un pas important fiind finalizarea primei faze a proiectului de transport gaze naturale BRUA şi trecerea la implementarea fazei a doua. În domeniul transportului, am ţinut să subliniez importanţa deosebită din punct de vedere economic şi strategic a liniei de cale ferată Rail2Sea, care leagă porturile Constanţa şi Gdansk, precum şi a traseului rutier transeuropean Via Carpatia.
Aceste proiecte strategice pentru noi au nevoie de finanţare substanţială şi, de aceea, pe lângă resursele financiare provenite din Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, ar trebui utilizate fonduri guvernamentale, fonduri europene, precum şi fondurile anunţate de Statele Unite ale Americii. În pofida dificultăţilor generate de pandemia de COVID-19, apreciez că am avut un Summit bun, în cadrul căruia au fost consemnate progrese importante, fiind totodată conturate liniile principale de acţiune pentru perioada următoare. Înainte de a vă răspunde la întrebări, vreau să mă refer şi la situaţia epidemiologică actuală.
Din nefericire, aşa cum se întâmplă peste tot în Europa, şi noi ne confruntăm cu o creştere accentuată a numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Capitala a depăşit acel indice alarmant de 3 la mia de locuitori, fapt care plasează Bucureştiul în scenariul roşu. Alte judeţe sau localităţi sunt, de asemenea, foarte aproape de acest scenariu. Odată depăşit acest prag, este evidentă necesitatea instituirii de noi măsuri restrictive, care să permită reducerea curbei infecţiilor. Guvernul a stabilit metodologia şi măsurile specifice fiecărui scenariu în care ajungem în urma numărului de infectări, dar autorităţile locale sunt cele care au responsabilitatea de a le implementa. Este de neînţeles că, deşi am văzut zilnic o creştere importantă a numărului de cazuri de infectare, şi era evident că această tendinţă va continua, la nivelul Capitalei nu a existat un plan coerent, comunicat în termeni clari, astfel încât populaţia să fie pregătită şi să ştie la ce să se aştepte. Atitudinea Prefectului Capitalei şi modul în care acesta a reacţionat sunt inacceptabile şi nu trebuie să rămână fără urmări. Pentru a putea stopa epidemia de COVID-19, este nevoie de un efort naţional.
Cetăţenii sunt partenerii autorităţilor, iar autorităţile au obligaţia de a-i respecta şi de a-i trata ca atare. Asta înseamnă, printre altele, comunicarea clară şi unitară a deciziilor, informarea din timp şi predictibilitate atunci când sunt necesare restricţii care le afectează viaţa. Presiunea pe spitale şi în special pe secţiile de terapie intensivă a crescut la cote uriaşe şi acest lucru nu mai poate continua. Trebuie să acţionăm acum, decisiv, pentru a reduce din povara de pe umerii sistemului medical.
Dragi români, Ducem de atâtea luni o bătălie pentru sănătatea şi viaţa noastră. În primăvara acestui an, noi, românii, prin eforturi mari şi sacrificii deloc uşoare, am reuşit să reducem masiv curba infectărilor. Sunt convins că putem face din nou acest lucru!”
