26 iunie 1940 este o data tristă pentru istoria românilor. În urmă cu 80 de ani, pe 26 iunie, la ora 14, Uniunea Sovietică dădea un ultimatum autorităţilor de la Bucureşti cu privire la aşa zisă retrocedare a Basarabiei. A fost doar începutul unui lung şir de fărădelegi, de crime şi deportări doar pentru a supune prin cruzimi un popor ce işi apăra identitatea.
În vara anului 1940, Franţa a capitulat în cel de-al Doilea Război Mondial. Într-o situaţie dificilă era şi Anglia. Lipsită de ajutorul aliaţilor săi, România devine prada politicii imperialiste a marilor puteri totalitare. Hitler câştiga rapid războiul din Vest, ceea ce l-a determinat pe Stalin să acţioneze prompt, conform prevederilor Protocolului auxiliar secret al Pactului de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939. URSS îşi dorea încorporarea imediată a teritoriului României situat între râurile Prut şi Nistru.
ION CONSTANTIN, istoric, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului: "Cea mai monstruoasă intalnire, precum au apreciat-o unii istorici ale sec.21, Basarabia şi Nordul Bucovinei au fost obiectul unei revindecări din 26 iunie… in care se spune ca 1918, Romania, folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei a desfăcut de la Uniunea Sovietica o parte din teritoriul ei, dar şi nordul Bucovinei ca formă de despăgubire care a fost pricinuită URSS în 1918".
Deşi România semnase un acord cu privire la livrarea de petrol în Germania în schimbul unor importuri de armament, speranţa unei atitudini favorabile era una deşartă. Şi asta în condiţiile în care ministrul Reichului la Bucureşti afirma că guvernul român trebuia să accepte discuţiile în legătură cu pretenţiile teritoriale ale vecinilor.
În condiţiile totalei izolări internaţionale şi în faţa pericolului declanşării unui război pe mai multe fronturi, guvernul României a fost nevoit să cedeze presiunilor sovietice. În urma celor două şedinţe ale Consiliului de Coroană şi a sfaturilor aliaţilor din înţelegerea Balcanică, România a decis, sub presiunea forţei, evacuarea trupelor armate din Basarabia şi nordul Bucovinei.
ION CONSTANTIN, istoric, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului: "România se afla în acele imprejurari intr-o situatie internationala disperata de a-si pastra integritatea teritoriala complicata. Reich-ul german a sfatuit-o sa cedeze. România se afla intr-o ingerenta si a cerut sprijinul englezilor, iar guvernul britanic a raspuns ca va considera orice pierdere teritoriala temporară, dintre toţi aliaţii doar Turcia a răspuns ca este gata sa-si ofere sprijinul in cazul unei agresiuni militare sovietice".
A fost refuzat războiul pentru a nu pune în pericol existenţa Statului Român, care avea un potenţial militar extrem de modest comparativ cu cel al armatei roşii. Evacuarea Basarabiei şi nordului Bucovinei de către trupele române şi invadarea acestor teritorii de forţele sovietice urma să aibă loc în patru zile, cu începere din 28 iunie, la ora 14.00
În dimineaţa zilei de 28 iunie 1940, trupele sovietice au invadat teritoriul României şi au înaintat spre Prut mult mai repede decât era convenit. Carele sovietice de luptă blocau ieşirile din localităţi şi în poziţie de tragere, somau trupele române să lase întreg armamentul şi bunurile ce le aveau.
ION CONSTANTIN, istoric, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului: "În zilele următoare, in unele din localitati sau gari unde se adunau refugiatii, avea loc incidente si atrocitati, in urma carora, preotii, intlectuali au fost atacati, batjocirti sau ucisi".
În ziua de 3 iulie, la ora 14.00, la termenul indicat de Guvernul sovietic, noua graniţă sovieto-română a fost închisă.
După impunerea hotarului pe Prut şi pe Dunăre, URSS prezintă, în raporturile sale cu România, revendicări a căror realizare avea să cauzeze Statului român enorme pierderi materiale, financiare şi morale. După anexarea la U.R.S.S., Moscova trata Basarabia ca pe o sursă de braţe de muncă ieftină pentru şantierele de construcţii, întreprinderile industriale şi minele de cărbune din diferite regiuni. Prin mobilizări forţate, din familiile ţăranilor basarabeni au fost smulse circa 100 de mii de tineri. În locul lor veniseră, "să construiască socialismul", mii de persoane loiale regimului sovietic, muncitori de rând, familii de ţărani din Rusia, Ucraina şi alte părţi ale Uniunii Sovietice. Aşa au început procesele de deznaţionalizare şi sovietizare a Basarabiei.
ION CONSTANTIN, istoric, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului: "Contextul a fost deosebit de complicat, spre sfârşitul anilor 30, odată cu conjuncţia forţelor extremiste cu conexiunile de interese care au existat în cel de-al treilea Reich şi Uniunea Sovietică şi după cum se ştie s-a ajuns la faimoasa întelegere din protocolul additional secret la pactul din 1939".
ION CONSTANTIN, istoric, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului: "Cea mai monstruoasă intalnire, precum au apreciat-o unii istorici ale sec.21, Basarabia şi Nordul Bucovinei au fost obiectul unei revindecări din 26 iunie… in care se spune ca 1918, Romania, folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei a desfăcut de la Uniunea Sovietica o parte din teritoriul ei, dar şi nordul Bucovinei ca formă de despăgubire care a fost pricinuită URSS în 1918".
Deşi România semnase un acord cu privire la livrarea de petrol în Germania în schimbul unor importuri de armament, speranţa unei atitudini favorabile era una deşartă. Şi asta în condiţiile în care ministrul Reichului la Bucureşti afirma că guvernul român trebuia să accepte discuţiile în legătură cu pretenţiile teritoriale ale vecinilor.
În condiţiile totalei izolări internaţionale şi în faţa pericolului declanşării unui război pe mai multe fronturi, guvernul României a fost nevoit să cedeze presiunilor sovietice. În urma celor două şedinţe ale Consiliului de Coroană şi a sfaturilor aliaţilor din înţelegerea Balcanică, România a decis, sub presiunea forţei, evacuarea trupelor armate din Basarabia şi nordul Bucovinei.
ION CONSTANTIN, istoric, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului: "România se afla în acele imprejurari intr-o situatie internationala disperata de a-si pastra integritatea teritoriala complicata. Reich-ul german a sfatuit-o sa cedeze. România se afla intr-o ingerenta si a cerut sprijinul englezilor, iar guvernul britanic a raspuns ca va considera orice pierdere teritoriala temporară, dintre toţi aliaţii doar Turcia a răspuns ca este gata sa-si ofere sprijinul in cazul unei agresiuni militare sovietice".
A fost refuzat războiul pentru a nu pune în pericol existenţa Statului Român, care avea un potenţial militar extrem de modest comparativ cu cel al armatei roşii. Evacuarea Basarabiei şi nordului Bucovinei de către trupele române şi invadarea acestor teritorii de forţele sovietice urma să aibă loc în patru zile, cu începere din 28 iunie, la ora 14.00
În dimineaţa zilei de 28 iunie 1940, trupele sovietice au invadat teritoriul României şi au înaintat spre Prut mult mai repede decât era convenit. Carele sovietice de luptă blocau ieşirile din localităţi şi în poziţie de tragere, somau trupele române să lase întreg armamentul şi bunurile ce le aveau.
ION CONSTANTIN, istoric, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului: "În zilele următoare, in unele din localitati sau gari unde se adunau refugiatii, avea loc incidente si atrocitati, in urma carora, preotii, intlectuali au fost atacati, batjocirti sau ucisi".
În ziua de 3 iulie, la ora 14.00, la termenul indicat de Guvernul sovietic, noua graniţă sovieto-română a fost închisă.
După impunerea hotarului pe Prut şi pe Dunăre, URSS prezintă, în raporturile sale cu România, revendicări a căror realizare avea să cauzeze Statului român enorme pierderi materiale, financiare şi morale. După anexarea la U.R.S.S., Moscova trata Basarabia ca pe o sursă de braţe de muncă ieftină pentru şantierele de construcţii, întreprinderile industriale şi minele de cărbune din diferite regiuni. Prin mobilizări forţate, din familiile ţăranilor basarabeni au fost smulse circa 100 de mii de tineri. În locul lor veniseră, "să construiască socialismul", mii de persoane loiale regimului sovietic, muncitori de rând, familii de ţărani din Rusia, Ucraina şi alte părţi ale Uniunii Sovietice. Aşa au început procesele de deznaţionalizare şi sovietizare a Basarabiei.
ION CONSTANTIN, istoric, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului: "Contextul a fost deosebit de complicat, spre sfârşitul anilor 30, odată cu conjuncţia forţelor extremiste cu conexiunile de interese care au existat în cel de-al treilea Reich şi Uniunea Sovietică şi după cum se ştie s-a ajuns la faimoasa întelegere din protocolul additional secret la pactul din 1939".
