„În Basarabia s-a vorbit în limba română în graiul ei moldovenesc, cum în Ardeal s-a vorbit limba română în graiul ardelenesc sau în Oltenia s-a vorbit limba română în graiul ei oltenesc. Toate aceste lucruri sunt fireşti şi le găsim şi la germani, şi la italieni, şi în alte părţi ale Europei”, explică preşedintele Academiei Române.

Ioan-Aurel Pop spune că, astăzi, a crea acest curent numit „moldovenist”, din dorinţa de a întări statalitatea R. Moldova, este o greşeală fundamentală, argumentând prin prisma simbolului Mihai Eminescu, ca simbol al românilor de pretutindeni, el fiind moldovean născut în provincia numită Moldova, dar şi a sensului termenului de român, oferită de savanţi, cronicari moldoveni din toată Moldova, atât din dreapta, cât şi din stânga Nistrului.

„Să fii moldovean şi român nu este o contradicţie. Din punct de vedere regional sunt moldovean, din punct de vedere naţional sunt român. Din punct de vedere regional sunt bavarez, iar din punct de vedere naţional sunt german. Aţi auzit vreodată în Austria să se predea limba austriacă?”, se întreabă istoricul.

Academicianul mai spune că „moldovenismul” mai persistă în R. Moldova din cauza că în Basarabia, s-a creat un sistem de educaţie care, după al doilea război mondial, a fost aservit politicului într-o asemenea măsură, încât minciunile au ajuns să treacă drept adevăruri.  

„Regimul de la Moscova şi-a creat o elită proprie de funcţionari, militari, oameni de partid, iar educaţia aceasta a produs roade, Adică mai trăiesc unii care sunt robii unei asemenea ideologii bine gândite. Pe de altă parte, nici regimul actual din Federaţia Rusă nu este pasiv. Se lucrează pentru a-şi păstra dominaţia”, mai spune Ioan-Aurel Pop.