La reuniunea informală a Consiliului European a avut loc un schimb de opinii privind stadiul negocierilor în contextul Brexit şi modalitatea de organizare a fazei finale a acestora, în condiţiile în care se apropie termenul până la care este necesară negocierea unui acord.

"În cadrul discuţiilor pe acest subiect, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat importanţa menţinerii unităţii UE 27 şi de continuare a negocierilor cu o singură voce în scopul încheierii unui acord corect şi echitabil cu Marea Britanie. Preşedintele României a arătat, de asemenea, că principala prioritate este finalizarea Acordului de retragere cât mai curând posibil şi găsirea unor soluţii privind aspectele divergente, în special cu privire la Irlanda. Preşedintele Klaus Iohannis a evocat şi necesitatea identificării de modalităţi de continuare a cooperării cu Marea Britanie, având în vedere că aceasta din urmă şi Uniunea Europeană au obiective comune la nivel internaţional", arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.

Prim-ministrul britanic Theresa May a informat asupra poziţiei Marii Britanii referitoare la evoluţiile în negocierile privind retragerea acesteia din Uniunea Europeană, context în care membrii Consiliului European au avut o discuţie (în format UE 27) asupra acestui proces şi a elementelor ulterioare de calendar.

Agenda reuniunii de la Salzburg a cuprins şi problematica migraţiei, în continuarea deciziilor formulate pe această temă la Consiliul European din iunie 2018, securitatea internă a Uniunii Europene şi aspecte privind relaţiile externe ale UE.

Discuţiile privind migraţia au vizat elementele cuprinse în concluziile Consiliului European din iunie, atât pe componenta internă a migraţiei şi a reformei sistemului european de azil, cât şi în raport cu dimensiunea externă, cu precădere consolidarea cooperării cu statele terţe, de origine şi de tranzit, în efortul de gestionare a cauzelor profunde ale migraţiei.

Preşedinţia austriacă a Consiliului Uniunii Europene a făcut o prezentare privind implementarea concluziilor Consiliului European, în special în ceea ce priveşte cele două concepte noi avansate cu această ocazie - platformele de debarcare a migranţilor în afara Uniunii Europene şi centrele controlate din interiorul Uniunii Europene. Totodată, au fost discutate aspectele vizând consolidarea securităţii frontierelor externe ale UE, inclusiv din perspectiva propunerilor legislative lansate recent de Comisia Europeană privind întărirea acţiunii agenţiilor europene în domeniu.

În acest context, şeful statului a subliniat disponibilitatea României de a contribui constructiv la eforturile de implementare a concluziilor Consiliului European din iunie, în scopul unei gestiuni cuprinzătoare şi eficiente a acestui fenomen.

"Preşedintele României a reiterat faptul că dimensiunea externă a migraţiei, prin întărirea cooperării cu statele terţe partenere, rămâne, în viziunea ţării noastre, un pilon esenţial care contribuie la implementarea de soluţii durabile de răspuns la presiunea determinată de migraţia ilegală", potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

De asemenea, şeful statului a evidenţiat susţinerea României pentru măsurile vizând consolidarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

În privinţa politicii europene de azil, preşedintele Iohannis a reasigurat sprijinul ţării noastre pentru continuarea discuţiilor privind reformarea sistemului Dublin, de o manieră care să reflecte principiile solidarităţii şi responsabilităţii în beneficiul tuturor statelor membre, menţinând însă caracterul voluntar al oricărei forme de relocare.

Discuţiile de la Summitul informal au vizat şi aspectele referitoare la strategia internă de securitate a Uniunii Europene, cu accent pe măsurile de întărire a cooperării poliţieneşti, de combatere a ameninţărilor hibride şi a atacurilor cibernetice, prin întărirea sprijinului Uniunii pentru măsurile în plan naţional în raport cu aceste provocări, precum şi cu referire la propunerile recente vizând combaterea radicalizării online.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, în context, atenţia deosebită pe care România o acordă consolidării cooperării în interiorul Uniunii Europene şi cu partenerii internaţionali în domeniul securităţii cibernetice. Totodată, el a subliniat importanţa acţiunilor de la nivelul Uniunii Europene în direcţia combaterii dezinformării şi a ştirilor false (fake news), precum şi a promovării unei abordări integrate în plan european, de natură să consolideze încrederea cetăţenilor europeni în spaţiul de securitate al Uniunii Europene.