-Numărul deceselor provocate de COVID-19 constituie 1714 în Irlanda, iar numărul total de cazuri a atins cifra de 23.355. În acelaşi timp, întreprinderile şi afacerile îşi vor relua activitatea din 29 iunie, aici vorbim şi despre locuri de închinare, săli de sport, cinematografe şi aşa mai departe. Cum a gestionat Irlanda criza şi care sunt lecţiile însuşite până acum?

-  Într-adevăr a fost înregistrat un număr semnificativ de decese şi am avut multe cazuri de îmbolnăvire, însă de la începutul lunii iunie numărul acestora a scăzut dramatic, şi astfel la începutul lunii iunie am avut foarte puţine cazuri până acum, numărul îmbolnăvirilor fiind ţinut sub control. Trebuie să menţionez că poporul irlandez a depus un efort grozav pentru a învinge această situaţie. Guvernul a fost foarte puternic în strategia sa de comunicare, convingând poporul său să urmeze sfaturile experţilor. Aşadar, am ajuns în momentul când considerăm că putem recurge la un grad mai mic de restricţii asupra persoanelor. Am avut mereu o abordare precaută vis-à-vis de restricţiile impuse cetăţenilor, ţinând cont de voinţa lor; oamenii vor trebuie să decidă dacă să meargă la pub-uri şi asupra numărului de persoane care doresc să meargă acolo, sau asupra numărului de persoane care vor merge în spaţiile închise.

Responsabilitatea fiecăruia este importantă în acest caz, presupun…

- Cer iertare, nu am prins firul…

Responsabilitatea fiecăruia este importantă în acest caz, presupun…

Absolut. Consider că guvernul şi agenţiile implicate sunt responsabile, dar persoanele au, de asemenea, responsabilitatea faţă de ei înşişi şi faţă de întreaga bunăstare. Şi cred că vom ajunge la această etapă în cazul în care oamenii vor da dovadă de raţionament şi vor face ce li se cere. Desigur situaţia va fi mereu monitorizată şi ţinută sub control, iar dacă situaţia se va agrava din nou, guvernul va lua măsuri.

Aveţi dreptate. Numărul deceselor în casele de îngrijire medicală (azilurile de bătrâni)   provocate de pandemie constituie 962 decese, ceea ce este echivalentul a 56% din totalul deceselor. Asemenea indicatori sunt specifici pentru mai multe ţări din UE. Care sunt motivele pentru care persoanele în etate nu sunt îngrijite în mod corespunzător?

- Nu ştiu care sunt cauzele faptului că bătrânii nu sunt îngrijiţi în mod corespunzător, cred că există o necesitate de a introduce unele schimbări de-a lungul anilor, deoarece, uneori, aceste persoane au probleme de sănătate, care trebuie monitorizate, ţinute sub control şi gestionate. Deci, există o mulţime de persoane care trăiesc în asemenea condiţii. Este foarte dificil de a îngriji de persoanele în etate în casele lor, mai ales acum, când toţi membrii familiei lucrează, îngrijirea acestor persoane devine practic imposibilă. Deci, cred că una dintre lecţiile pe care le-am învăţat este că trebuie oferit mai mult sprijin pentru ca oamenii să încerce să rămână cât mai mult posibil în locuinţele lor înainte de a avea nevoie de îngrijire într-un azil de bătrâni.

Corect. Există un fond de redresare al UE de subvenţii şi împrumuturi în mărime de 750 miliarde şi cunoaşteţi că există o dezbatere între statele frugale şi statele care susţin şi sprijină mai multe cheltuieli în ceea ce priveşte consecinţele pandemiei. De ce Irlanda se află între cele două grupuri din UE? 

- Poziţia Irlandei va fi mereu aceeaşi. Fondurile UE trebuie cheltuite şi trebuie gestionate raţional. Realitatea este că există multe ţări, inclusiv Irlanda, care au depăşit această pandemie, dar a cărei economie a suferit grav ca rezultat a pandemiei, o mulţime de aceste ţări fiind ţări Europene. Efectele pandemiei s-au răsfrânt dr asupra economiei Irlandei; există şi alte ţări din Europa care au avut de suferit în mod semnificativ în urma pandemiei. Prin urmare, cred că fondul de redresare al UE va constitui o parte vitală a redresării economiei Europei şi vom sprijini situaţia în care împrumuturile şi granturile vor fi alocate pentru statele membre.

Există câteva întrebări cu privire la negocierile cu Marea Britanie privind relaţiile post-Brexit cu UE şi există încă destul de multe divergenţe între cele două părţi cu privire la aspecte, inclusiv concurenţa echitabilă între întreprinderi, cooperarea poliţienească, domeniul pescuitului. Care este punctul de vedere al Dublinului cu privire la aceste negocieri? Există încă posibilitatea pentru Marea Britanie de a se întoarce la angajamentele de a păstra o frontieră deschisă pe insula Irlandei?

Aceste discuţii vor fi dificile, negocierea acordului de retragere a durat foarte mult timp. Negocierea în cauză a fost o negociere foarte dificilă. Deci, nu a fost niciodată cazul că aceste negocieri vor fi uşoare. Poziţia noastră este că suntem satisfăcuţi că acordurile convenite asigură o situaţie în care vom avea o economie irlandeză. Poziţia noastră ar fi că protocolul din Irlanda trebuie pus în aplicare în întregime şi ne aşteptăm ca aceste negocieri să fie puse în aplicare. Deci, din acest punct de vedere, aşteptăm implementarea acestui acord şi acordarea ajutorului va fi acordat în cadrul Acordului din Vinerea Mare (Good Friday Agreement).

Să separăm că aşa va fi. Dar totuşi, în cazul în care frontiera va fi închisă într-un fel, credeţi că acest lucru ar pune Acordul din Vinerea Mare în pericol?

- Cred că suntem foarte-foarte departe de această poziţie, adică dacă am fi participat la o întreagă negociere pentru a ajunge la acordul de retragere, dar nu am dori să ajungem la aşa situaţie.

Corect. Este Irlanda o opţiune fezabilă? Irlanda de Nord a costat contribuabilul britanic 10,8 miliarde de lire sterline pe an. Ar fi Dublin capabil să-şi asume povara?

- Presupun că problema situaţiei insulei Irlanda preocupă multe persoane la moment. Negocierile trebuie grăbite de către părţi şi există un angajament în acest sens, şi anume organizarea unei şedinţe în biroul Prim Ministrului în vederea soluţionării acestei probleme unde va fi analizată situaţia creată din punct de vedere politic, economic, social şi cultural. Problemele implicate sunt dificile însă acestea urmează a fi analizate pentru a identifica aspectele care divizează societatea pentru o lungă perioadă de timp. Pentru un viitor sigur al Irlandei ar fi binevenit să analizăm toate aspectele, inclusiv cel economic, cultural, social şi politic.

Acum 30 de ani a fost săvârşit un masacru unde au decedat mai mult de 3700 de persoane. Nu toate crimele au fost investigate în mod corespunzător şi ar putea fi târziu pentru justiţie în multe cazuri, însă nu este niciodată târziu pentru adevăr. Întrebarea mea este: când va fi dezvăluit acest adevăr familiilor?

-  Acesta este un capitol foarte dificil care urma să fie soluţionat, într-o măsură, de Good Friday Agreement, şi, în esenţă, angajamentele de a investiga unele aspecte ale evenimentelor şi incidentelor care au s-au desfăşurat atunci. Au avut loc investigaţii şi cu privire la crima săvârşită, şi anume omorul civililor şi au fost anchete în acest sens. Ulterior, guvernul britanic a cerut scuze de la oficialii oraş Derry pentru Duminica sângeroasă din 1972 cu implicarea soldaţilor Britanici. Aşadar, au loc unele investigaţii, au fost investigaţii efectuate de echipa de anchete, care au dezvăluit adevărul unor familii, presupun că acesta a fost subiectul discuţiilor între reprezentanţii Irlandei de Nord, şi guvernul britanic. Există un angajament şi un acord încheiat în 2014 potrivit cărora va fi înfiinţată o unitate de anchetă care nu a fost încă stabilită şi cred că Irlanda de Nord va discuta acest ordin cu guvernul britanic pe măsură ce continuăm, deoarece situaţia în opinia guvernului irlandez este că familiile şi victimele ar trebui să aibă acces la adevăr şi datoria noastră este să le oferim consiliere în acest sens.

Sa speram. Ce va face Irlanda cu sediul consiliului de securitate al ONU, după ce a câştigat campania împotriva Canadei şi Norvegiei?

- Ei bine, Irlanda este o ţară mai mică şi am obţinut acest loc în Consiliul de Securitate al ONU, deoarece credem că ţările mai mici ar trebui să fie auzite; multinaţionalismul este un beneficiu pentru ţările mai mici, iar politica noastră externă a fost mereu bazată pe pace şi instrumente care să facă auzită vocea oamenilor. Ne vedem ca reprezentând o naţiune mai mică, dar şi conflictul naţiunilor pentru că suntem şi am fost mereu implicaţi în situaţii de soluţionare a conflictelor ONU, am avut mereu aproximativ 600 de membri ai forţelor noastre de apărare implicaţi în soluţionarea conflictelor în cadrul ONU. Deci, acestea sunt angajamentele noastre, angajamentele noastre faţă de pace, faţă de justiţie, faţă de economie, dar şi faţă de schimbările climatice şi suntem absolut siguri că vom sprijini toate acele mici insule din Pacific şi din alte zone care sunt ameninţate de schimbările climatice. Deci acestea sunt priorităţile noastre.

Prin urmare, doresc succes iniţiativelor irlandeze în acest sens. Dle ambasador, spuneţi-ne mai multe despre Iniţiativa Global Ireland.

-  Am trecut printr-o criză financiară şi în perioada acelei crize financiare a trebuit să ne schimbăm şi a trebuit să analizăm situaţia noastră pentru a ieşi din acea criză. În acest sens, am ajuns la concluzia că trebuie să ne afirmăm prezenţa pe scena internaţională, deoarece toate lucrurile care ne-au afectat au fost aspect care s-au întâmplat pe plan internaţional şi pentru a îmbunătăţi prezenţa noastră pe scena internaţională avem un angajament de a lăsa amprenta la nivel globală, de a creşte numărul misiunilor noastre, în special în Asia, Africa şi America de Sud şi, în general, în America, de a aprofunda angajamentul nostru în unele ţări europene. Avem o ţară mai mică şi nu putem fi prezenţi peste tot în lume, trebuie să acordăm prioritate, trebuie, de asemenea, să dezvoltăm relaţiile economice, comerciale dar trebuie să lucrăm şi cu agenţiile noastre guvernamentale, la nivel Mondial. Mai mult ca atât, trebuie să ne reprezentăm ţara, aşadar, o parte din această iniţiativă Global Ireland este de fapt să ne aducem cultura mai departe, în mai multe ţări şi continente, astfel încât oamenii să se poată bucura de cultura noastră şi să cunoască şi oamenii noştri.

D-le Ambasador, vreau să menţionez că, chiar şi aici, în Moldova, oamenii ştiu că atunci când spunem dublu irlandez sau sandviş olandez nu avem în vedere un prânz, ci câteva scheme pentru a evita plata impozitelor de către marile corporaţii. Şi totuşi, Irlanda pare să încurajeze astfel de aranjamente într-o situaţie în care naţiunile UE pierd în mod colectiv aproximativ 50-70 de miliarde pe an pentru evaziunea fiscală a întreprinderilor. Cum aţi explica această situaţie?

- Fiecare stat membru al Uniunii Europene şi fiecare ţară are o strategie care se ocupă cu impozitul pe profit. Strategia noastră a fost foarte simplă de la început, avem un impozit pe profit de 12,8% şi asta este uşor de văzut, alte ţări din Uniunea Europeană au impozite pe profit mai mici decât ale noastre. Când vine vorba de taxa digitală, impozitarea companiilor digitale - este problematică în întreaga lume. Şi problema este că trebuie să existe un fel de strategie unificatoare în acest sens, altfel nu există coerenţă. Şi în ultimii ani Irlanda a colaborat cu OESD în vederea creării unui proces fiscal ferm, pentru a ajunge la o situaţie în care aceste companii să fie impozitate într-un mod rezonabil în întreaga lume. Aceasta este situaţia creată şi aceasta este poziţia noastră; mereu ne-am dorit să colaborăm la nivel internaţional pentru a găsi situaţia în care am putea avea echitate şi transparenţă în procesul fiscal. Deci, nivelul nostru de impozit pe profit se bazează de fapt pe companiile care sunt stabilite în Irlanda şi care au sediul în Irlanda. Deci, toate aceste companii au o prezenţă foarte puternică în Irlanda, nu sunt birouri, au o prezenţă, de exemplu Google are o prezenţă imensă în Dublin, Fiserv are o prezenţă uriaşă în Dublin, multe alte companii au investit enorm în Irlanda şi avem şi alte sectoare la fel de încorporate în economia irlandeză, cum ar fi farmaceutica, etc., astfel încât acestea sunt toate companiile care sunt stabilite puternic în Irlanda, care au o prezenţă semnificativă în Irlanda, iar regimul nostru fiscal care le este aplicat este unul transparent, problema este, cum vom proceda cu impozitul pe viitor, cum putem ajunge la un acord internaţional şi cum ne ocupăm de asta. Aceste companii nu se bazează în nicio ţară, veniturile nu sunt generate într-o altă ţară, aşa că este o întrebare despre cum abordăm această politică într-un mod rezonabil şi corect.

Să sperăm că UE va ajunge colectiv la un acord şi cetăţenii UE nu vor pierde atât de mulţi bani, prin evaziune fiscală corporativă. Următoarea întrebare este: Irlanda şi-a modernizat economia într-o perioadă relativ scurtă de timp şi cu mare succes. Ce ar putea învăţa R. Moldova din experienţa irlandeză?

- Presupun că nu este corect să explic sau să învăţ alte ţări, nu aş putea spune altor ţări ce trebuie să facă şi cum să facă, tot ce pot spune este ce a făcut Irlanda. A fost un secol bazat pe cinci aspecte. Aveam stabilitate politică, aveam stabilitate industrială, pace industrială, aveam o forţă de muncă înalt calificată, aveam acces la piaţa unică şi aveam un regim de impozit pe profit transparent şi care era consecvent. Deci, în toate acestea a trebuit să muncim din greu, am ajuns în vremuri în care turismul era teribil, am ajuns în vremuri în care aveam emigraţie ridicată, am ajuns în vremuri în care aveam sărăcie imensă. Au fost investiţii extrem de mici, aşa că a trebuit să ne reajustăm şi să schimbăm ceva la acel moment, astfel instituţiile noastre politice au stabilizat situaţia creată şi am avut consistenţa abordării politice. În anii 60-70 sectorul industrial a fost lovit puternic. Am avut un proces prin care problema industriei putea fi soluţionată şi ne-am concentrat cu adevărat pe educaţie, educaţia în mediul rural, educaţia pentru toată lumea. Toţi au avut acces la nivelul 3 de învăţământ. Avem un sistem foarte deschis în ceea ce priveşte educaţia. Nu există o discrepanţă uriaşă între şcolile bune şi şcolile mai puţin bune. Oamenii fac aceleaşi lucruri. Toate şcolile sunt la fel. Toate aceste lucruri privind sistemul de învăţământ superior răspund necesităţilor industriei, precum şi oferă persoanelor o educaţie bună, în primul rând. Deci, acestea sunt lucrurile pe care le-am dezvoltat şi credem că ele sunt într-adevăr  importante. UE a fost absolut centrală în tot ceea ce am făcut. Multe dintre politicile noastre au fost aprobate la nivel de UE. Deci, prezenţa şi relaţia cu UE a avut loc în acest sens.

Domnule Ambasador, cum ar putea ambele ţări, Irlanda şi R. Moldova să sporească comerţul şi investiţiile?

- Presupun că există câteva lucruri care ar putea să favorizeze relaţiile noastre bilaterale şi care sporesc cunoştinţele oamenilor despre R. Moldova şi Irlanda. Moldovenii care se întorc în R. Moldova cunosc mai multe despre Irlanda, acesta ar putea fi cel mai mare motor al relaţiilor bilaterale dintre Moldova şi Irlanda în următorii ani, pur şi simplu pentru că ne vom cunoaşte mult mai bine. Oamenii vor investi atunci când vor obţine certitudine iar certitudinea apare cu tot felul de lucruri, dar inclusiv anumite lucruri pe care le-am menţionat aici, stabilitatea instituţională, stabilitatea politică şi, de asemenea, relaţia cu UE care se dezvoltă în prezent, atunci când oamenii ajung să cunoască mai bine oamenii şi să cunoască locurile. Anume acest factori favorizează stabilirea relaţiilor de afaceri.

D-le Ambasador. Întrebarea legată de cultură. Irlanda are un premiu literar important, este premiul literar Dublin, care trebuie să spun, cel mai generos premiu din lumea literară. Care este explicaţia acestei ambiţii în Irlanda de a avea acest premiu şi, de fapt, de a sprijini scriitorii?

- Presupun că suntem foarte mândri de tradiţia noastră literară. Am avut patru câştigători ai premiului Nobel în literatură şi cel mai recent este Seamus Heaney. Chiar şi în afară de deţinătorii acestui premiu Nobel avem scriitori de care suntem mândri, cum ar fi: James Joyce - un scriitor de frunte din lume. Bram Stoker care a scris, probabil, una dintre cele mai populare capodopere culturale - Dracula. Toate acestea au o mare tradiţie scrisă, inclusiv până în zilele noastre, avem şi azi scriitori extraordinari. Aşadar, mereu tindem să încurajăm scriitorii şi irlandezii să citească mult, sistemul nostru de biblioteci este unul absolut fantastic şi sunt sigur că mulţi moldoveni din Irlanda ar fi familiarizaţi cu sistemul de biblioteci irlandez. Şi de fapt acest premiu literar din Dublin este acordat sistemului nostru de bibliotecă. Deci, acest sistem de bibliotecă este foarte democratic, Diferite persoane  au acces la cărţi gratuite şi acest lucru este pur şi simplu fantastic. Acest premiu uneşte două lucruri: marii scriitori şi această noţiune a accesului fiecăruia la cărţi. Trebuie să spun că acest sistem de bibliotecă este foarte apreciat şi este un premiu foarte valoros.