Eurodeputatul Eugen Tomac a acordat, în exclusivitate, un interviu jurnalistului TVR MOLDOVA, Constantin Uzdriş. În cadrul acestuia, eurodeputatul a vorbit despre cererea şi procedura de urgenţă de aderare la UE a R. Moldova, dar şi despre invazia rusă în Ucraina.
Vă mulţumim pentru această oportunitate de a discuta, acum, în luna aprilie, luna în care R. Moldova a obţinut regimul liberalizat de vize şi în apropierea zilei de 9 mai, pe care noi o considerăm Ziua Europei. R. Moldova a primit de la UE chestionarul privind cererea de aderare la spaţiul comunitar, ce urmează, din punct de vedere tehnic pentru R. Moldova, în perioada imediat următoare şi, probabil, cea mai importantă întrebare este - cât ar putea dura acest proces temporar, pentru că toţi se întreabă în cât timp vom ajunge măcar ţară candidat?
Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie, pentru prilejul de a-mi spune punctul de vedere cu privire la situaţia actuală în privinţa relaţiei dintre UE şi R. Moldova. Spun actuală tocmai pentru că în urmă cu câteva luni nu puteam discuta despre o perspectivă de aderare a R. Moldova la UE într-un timp atât de scurt. Astăzi, noile coordonate legate de evoluţia din regiune au creat noi perspective pentru R. Moldova şi, evident că, din acest punct de vedere, este esenţial, dar absolut important ca cetăţenii R. Moldova să conştientizeze că la nivelul UE s-a luat o decizie politică extrem de importantă şi anume aceea de a contura o perspectivă de integrare pentru R. Moldova, evident pentru Ucraina şi pentru Georgia în UE. Am subliniat acest aspect tocmai pentru că de foarte multe ori oamenii politici de la Chişinău, chiar şi din UE, discutau despre perspectiva de integrare a R. Moldova în UE, dar ea nu exista din punct de vedere al angajamentului politic al UE şi al statelor membre. Acum însă războiul din Ucraina a resetat întreaga relaţie a UE cu R. Moldova. Evident că, din acest punct de vedere, setul de priorităţi pe care îl trasează UE pentru R. Moldova ţine de angajamentele pe care R. Moldova şi le-a asumat, inclusiv, prin Acordul de Asociere. Spun aceste chestiuni pentru oamenii, probabil, aşteaptă ca UE sau Guvernul de la Chişinău să facă minuni în următoarea perioadă şi lucrurile să se schimbe fundamental, iar R. Moldova să intre peste noapte în UE. Nu, acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, dar, faptul în sine, că s-a deschis această perspectivă şi că se discută despre decizia politică de a contura în jurul proiectului de extindere europeană o nouă perspectivă în ceea ce priveşte acest proiect este foarte importantă şi eu cred R. Moldova, dacă, evident, evoluţia din regiune va fi cea pe care ne-o dorim şi anume se va opri războiul din Ucraina, conflictul transnistrean va intra într-o zonă de negociere exact aşa cum a fost el creionat în ultimii ani şi la Chişinău va exista o guvernare la fel de determinată cum este cea pe care o are R. Moldova în prezent pentru a implementa o serie de reforme necesare asttfel încât legislaţia, instituţiile R. Moldova să se apropie în ceea ce numim standard de funcţionare european. Acest chestionar exact asta implică, exact aceste întrebări le ridică dacă, când şi cum este capabil Guvernul R. Moldova să implementeze o serie de angajamente ce ţin de relaţia cu UE. Şi eu sunt convins că la Chişinău autorităţile vor face tot ceea ce este posibil pentru a răspunde cât mai rapid întrebărilor transmise şi, evident, după acest răspuns statele membre, UE prin Comisie, prin Parlament, să dezbată despre perspectiva de integrare. Din punct de vedere politic, partea cea mai importantă din tot acest proces este că dacă decidenţii politici de la Chişinău, societatea R. Moldova îşi va dori în mod real să rămână ataşată acestui obiectiv de integrare europeană procesul în sine se va întâmpla mult mai rapid în comparaţie cu alte state cum a fost România, de exemplu, şi nu numai, care au aşteptat tare mult şi iată că dacă privim obiectiv lucrurile, România nu este pe deplin integrată nici până în prezent, nu suntem în spaţiul Schengen, justiţia română încă este sub monitorizarea UE şi, evident, nu suntem în zona euro. Deci, procesul de integrare durează foarte mulţi ani, important este să se stabilească un calendar şi eu cred că în cazul R. Moldova acest calendar va fi mult mai scurt.
Dnule Tomac, apropo de aceste pregătiri, în 2014 când s-a semnat Acordul de Asociere am primit regim de vize, mulţi spuneau că de fapt este un cec în alb care i s-a dat R. Moldova. Autorităţile actuale de la Chişinău au mers şi mai departe, au depus această cerere de aderare. Cum trebuie să privim noi acest pas: ca pe o fereastră de oportunitate sau ca pe un angajament suplimentar pentru noi? Aici vorbesc despre populaţie, dar şi în special, despre clasa politică care are o responsabilitate mult mai mare, probabil decât noi simpla societate.
E bine că aţi amintit de Acordul de Asociere şi eu vreau să vă spun că Acordul de Asociere este rezultatul unui alt proiect şi anume Parteneriatul Estic, în cadrul acestui format s-au dezvoltat o serie de proiecte şi programe prin care UE a dorit să întărească cooperarea cu mai multe state din fostul bloc sovietic, s-o spunem aşa, printre care R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Belarus şi după cum putem observa doar Georgia, R. Moldova şi Ucraina au semnat Acordul de Asociere, implicit în ceea ce priveşte acest proiect de aderare, eu cred că el se va întîmpla în mai multe etape şi, evident, că UE va încerca să păstreze un pachet pentru toate cele trei state, însă eu cred că, de departe, R. Moldova întruneşte mult mai multe criterii faţă de celelate state în ceea ce priveşte integrarea chiar dacă, în etapa actuală, conflictul transnistrean este una dintre piedicile care va cântări foarte greu în procesul de negociere. Dar faptul în sine că nu se discută doar despre un stat asociat la UE ci despre o perspectivă de integrare este un salt fantastic pentru că până acum UE a avut această abordare: R. Moldova stat cu Acord de Asociere la UE, acord semnat în limba română pentru că limba română este limbă oficială a UE, de obicei aceste acordul sunt semnate în limba engleză şi cu această menţiune că acordul a fost încheiat în limba engleză care este limbă, la fel, oficială a UE deşi Marea Britanie a plecat, dar sunt şi alte state care au drept limbă oficială limba engleză. Însă România a insistat atunci şi Comisia a acceptat ca Acordul de Asociere să fie semnat în limba română, limba noastră fiind limbă ofiicială a UE. Deci, revenind, pasul important este acest mesaj politic de deschidere, de noi perspective pentru ca R. Moldova să obţină statutul de stat candidat. Şi sunt absolut convins pentru că există premise politice destul de solide la Chişinău şi o deschidere cum nu a mai existat la Bruxelles şi în alte cancelarii occidentale importante în relaţia cu R. Moldova şi aici, evident, trag şi eu pe partea noastră şi România a avut un rol esenţial în a explica, în a susţine atât la Parlamentul European şi în relaţia cu Comisia şi, evident, în Consiliul European cauza R. Moldova şi o vom şi în continuare pentru că asta ne dorim, asta credem că viitorul nostru este împreună în UE.
Apropo, că aţi pomenit de celelalte două ţări: Georgia şi Ucraina, la fel şi ele au depus cerere de aderare, din punctul Dvs. de vedere cum ar trebui să mergem toţi la pachet sau fiecare să îşi urmeze parcursul său pentru a ajunge cât mai rapid la acest final?
Evident că extinderea UE reprezintă mai multe provocări în acelaşi timp. Pe lângă angajamentele interne pe care le au de atins statele care îşi doresc o perspectivă de integrare au şi acest factor extern extrem de agresiv cum este Federaţia Rusă care încearcă prin toate instrumentele să blocheze orice proces de extindere a UE, respectiv în cazul Ucrainei şi Georgiei al NATO. A şi spus unul dintre motive pentru care există acest război şi această invazie în Ucraina, a spus-o Putin, nu ne dorim o apropiere mai mare a acestor state de UE pentru că la Kremlin, în continuare, privesc lucrurile ca pe un tot: relaţia cu R. Moldova, cu Ucraina, Georgia, inclusiv minţi şovine fac deseori referire şi la republicile baltice. Revenind la Ucraina şi Georgia, evident că UE va insista pe acest pachet, un pachet comun pentru toate cele trei state, însă trebuie să ne uităm şi la ce se întâmplă la relaţia directă între R. Moldova şi UE şi în cazul de faţă între Ucraina şi UE. Evident că interesul tuturor este să susţinem Ucraina, astfel ca să depăşească acest moment foarte dur şi, evident, să se pună presiune necesară pe Moscova pentru a opri acest război inutil şi fără sens, însă după ce se va încheia o pace pe care ne-o dorim cât mai rapid realizată urmează o perioadă de reconstrucţie şi evident aici ţine tot de decizia politică, însă în situaţia R. Moldova lucrurile sunt ceva mai bine şi eu cred că va trebui să insiste Guvernul de la Chişinău să-şi atingă cât mai rapid parte din obiective tocmai pentru ca distanţa între ceea ce trebuie realizat şi angajamentele asumate să fie cât mai mică pentru că, evident, în funcţie de context, în funcţie de perspective, de disponibilitatea politică acest obiectiv poate fi realizat şi mai rapid nu doar la pachet, însă evident la ora actuală se discută despre perspectiva de integrare pentru toate cele trei state. Însă nicidecum nu se poate compara situaţia R. Moldova nici măcar cu cea a Georgiei.
Dnule Tomac, pentru că aţi pomenit deja despre acest război inutil şi care se află mai mult în capul lui Vladimir Putin, cum va infleunţa întreaga arhitectură europeană acest război, pentru că mai devreme sau mai târziu, noi sperăm că mai devreme, dar odată şi odată acest război se va termina, în ce realităţi va trebui să locuim noi cei din Europa?
Eu sunt convins că în acest an războiul se va încheia, sper ca în următoarele luni să asistăm la un acord de pace. Evident că rusia nu se va retrage din zonele ocupate în prezent şi aici este marea provocare cum vom reuşi să construim o Europă post-conflict pentru că miza cea mai importantă pentru Putin a fost să încerce pur şi simplu să anexeze întreaga Ucraină, dar nu i-a reuşit. Şi, evidet, că pentru decidenţii europeni acest semnal transmis de către Moscova, care a declanşat o invazie a unui stat vecin fără niciun motiv temeinic reprezintă un semnal de alarmă foarte puternic şi din acest punct de vedere este clar că statele UE şi statele europene care sunt sau nu sunt membre ale UE sau NATO îşi regândesc întreaga politică de securitate şi, evident, decidenţii de la Bruxelles sunt oblugaţă să recreioneze toate strategiile în ceea ce priveşte securitatea Europei, având în vedere că Federaţia Rusă a încălcat toate regulile pe care şi le-a asumat după prăbuşirea URSS. Şi în momentul de faţă este privit cu neîncredere orice spune Moscova nu mai poate fi luat de bun tocmai pentru că, subliniez, Rusia nu mai respectă nicio regulă de drum în politica internaţională şi din acest punct de vedere este clar că UE s-a trezit în faţă cu o nouă realitate,, o realitate pe care noi, cei din Estul europei, o cunoaştem foarte bine şi nu o dată am prezentat-o în termenii realişti. Unele state au preferat să ignore aceste avertismente şi să facă afaceri extrem de profitabile cu Federaţia Rusă, iar banii pe care statele membre ale UE le-au vărsat în conturile companiilor ruseşti au ajutat ca acest stat să-şi consolideze un sistem militar pe care astăzi îl foloseşte tocmai cu scopul de a destabiliza Europa şi din acest punct de vedere este clar că atât sancţiunile impuse, cât şi politicile pe care urmează UE, statele dezvoltate din Europa de Vest, inclusiv SUA, vor fi elaborate cu scopul de a nu mai depinde şi de a ţine Rusia cât mai departe de influenţa sa nefastă în Europa.
Acum opt ani Chişinăul obţinea regim liberalizat de vize, la fel în vara anului 2014 a fost semnat acel Acord de Asociere, cum s-a schimbat la faţă R. Moldova pe parcursul acestor opt ani de când suntem stat asociat cu UE şi avem şi regim liberalizat de vize?
În primul rând, este un avantaj fantastic pentru cetăţeni pentru că pot circula liber, pentru tineri pentru că îşi pot continua studiile în universităţile occidentale în foarte multe ţări unde întâlnim foarte mulţi tineri care pleacă din R. Moldova la studii în universităţile din aceste state. Pe de o parte este de la sine înţeles că mulţi cetăţeni ai R. Moldova din raţiuni economice au decis să îşi caute un loc de muncă mai bine plătit în alte state şi liberalizarea regimului de vize i-a ajutat să îşi atingă acest obiectiv. Ştim foarte bine că resursele trimise în R. Moldova menţin îîn viaţă, puternic, economia R. Moldova, deci banii veniţi de la cei care muncesc, în mod special în UE, ajută economia R. Moldova. Şi sigur că a schimbat percepţia şi credibilitatea R. Moldova în diferite ţări UE, s-a schimbat enorm, pentru că fiecare cetăţean al R. Moldova integrat într-un stat unde se află permanent sau provizoriu reprezintă, dacă vreţi, un ambasador şi în fiecare exemplu bun contribuie la schimbarea percepţiei. Şi eu cred în acest lucru, pentru că cetăţenii R. Moldova, mă refer aici la românii de peste Prut, oameni extrem de muncitori, responsabili şi din acest punct de vedere cred că percepţia R. Moldova s-a schimbat în bine. Nu pot să fac abstracţie şi de faptul că s-a spulberat şi acest mit că cetăţenii R. Moldova obţin cetăţenia română doar pentru a călători în UE. Iată că deşi de opt ani de zile există acces pe piaţa UE, deci fără vize în UE, totuşi cifra celor care devin şi cetăţeni ai UE prin cetăţenia română a crescut constant şi astăzi mă bucur că peste 40 la sută din cetăţenii R. Moldova deţin şi cetăţenia română ceea ce nu este un lucru deloc de neglijat.
Vă mulţumim mult pentru acest interviu.
Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie, pentru prilejul de a-mi spune punctul de vedere cu privire la situaţia actuală în privinţa relaţiei dintre UE şi R. Moldova. Spun actuală tocmai pentru că în urmă cu câteva luni nu puteam discuta despre o perspectivă de aderare a R. Moldova la UE într-un timp atât de scurt. Astăzi, noile coordonate legate de evoluţia din regiune au creat noi perspective pentru R. Moldova şi, evident că, din acest punct de vedere, este esenţial, dar absolut important ca cetăţenii R. Moldova să conştientizeze că la nivelul UE s-a luat o decizie politică extrem de importantă şi anume aceea de a contura o perspectivă de integrare pentru R. Moldova, evident pentru Ucraina şi pentru Georgia în UE. Am subliniat acest aspect tocmai pentru că de foarte multe ori oamenii politici de la Chişinău, chiar şi din UE, discutau despre perspectiva de integrare a R. Moldova în UE, dar ea nu exista din punct de vedere al angajamentului politic al UE şi al statelor membre. Acum însă războiul din Ucraina a resetat întreaga relaţie a UE cu R. Moldova. Evident că, din acest punct de vedere, setul de priorităţi pe care îl trasează UE pentru R. Moldova ţine de angajamentele pe care R. Moldova şi le-a asumat, inclusiv, prin Acordul de Asociere. Spun aceste chestiuni pentru oamenii, probabil, aşteaptă ca UE sau Guvernul de la Chişinău să facă minuni în următoarea perioadă şi lucrurile să se schimbe fundamental, iar R. Moldova să intre peste noapte în UE. Nu, acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, dar, faptul în sine, că s-a deschis această perspectivă şi că se discută despre decizia politică de a contura în jurul proiectului de extindere europeană o nouă perspectivă în ceea ce priveşte acest proiect este foarte importantă şi eu cred R. Moldova, dacă, evident, evoluţia din regiune va fi cea pe care ne-o dorim şi anume se va opri războiul din Ucraina, conflictul transnistrean va intra într-o zonă de negociere exact aşa cum a fost el creionat în ultimii ani şi la Chişinău va exista o guvernare la fel de determinată cum este cea pe care o are R. Moldova în prezent pentru a implementa o serie de reforme necesare asttfel încât legislaţia, instituţiile R. Moldova să se apropie în ceea ce numim standard de funcţionare european. Acest chestionar exact asta implică, exact aceste întrebări le ridică dacă, când şi cum este capabil Guvernul R. Moldova să implementeze o serie de angajamente ce ţin de relaţia cu UE. Şi eu sunt convins că la Chişinău autorităţile vor face tot ceea ce este posibil pentru a răspunde cât mai rapid întrebărilor transmise şi, evident, după acest răspuns statele membre, UE prin Comisie, prin Parlament, să dezbată despre perspectiva de integrare. Din punct de vedere politic, partea cea mai importantă din tot acest proces este că dacă decidenţii politici de la Chişinău, societatea R. Moldova îşi va dori în mod real să rămână ataşată acestui obiectiv de integrare europeană procesul în sine se va întâmpla mult mai rapid în comparaţie cu alte state cum a fost România, de exemplu, şi nu numai, care au aşteptat tare mult şi iată că dacă privim obiectiv lucrurile, România nu este pe deplin integrată nici până în prezent, nu suntem în spaţiul Schengen, justiţia română încă este sub monitorizarea UE şi, evident, nu suntem în zona euro. Deci, procesul de integrare durează foarte mulţi ani, important este să se stabilească un calendar şi eu cred că în cazul R. Moldova acest calendar va fi mult mai scurt.
Dnule Tomac, apropo de aceste pregătiri, în 2014 când s-a semnat Acordul de Asociere am primit regim de vize, mulţi spuneau că de fapt este un cec în alb care i s-a dat R. Moldova. Autorităţile actuale de la Chişinău au mers şi mai departe, au depus această cerere de aderare. Cum trebuie să privim noi acest pas: ca pe o fereastră de oportunitate sau ca pe un angajament suplimentar pentru noi? Aici vorbesc despre populaţie, dar şi în special, despre clasa politică care are o responsabilitate mult mai mare, probabil decât noi simpla societate.
E bine că aţi amintit de Acordul de Asociere şi eu vreau să vă spun că Acordul de Asociere este rezultatul unui alt proiect şi anume Parteneriatul Estic, în cadrul acestui format s-au dezvoltat o serie de proiecte şi programe prin care UE a dorit să întărească cooperarea cu mai multe state din fostul bloc sovietic, s-o spunem aşa, printre care R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Belarus şi după cum putem observa doar Georgia, R. Moldova şi Ucraina au semnat Acordul de Asociere, implicit în ceea ce priveşte acest proiect de aderare, eu cred că el se va întîmpla în mai multe etape şi, evident, că UE va încerca să păstreze un pachet pentru toate cele trei state, însă eu cred că, de departe, R. Moldova întruneşte mult mai multe criterii faţă de celelate state în ceea ce priveşte integrarea chiar dacă, în etapa actuală, conflictul transnistrean este una dintre piedicile care va cântări foarte greu în procesul de negociere. Dar faptul în sine că nu se discută doar despre un stat asociat la UE ci despre o perspectivă de integrare este un salt fantastic pentru că până acum UE a avut această abordare: R. Moldova stat cu Acord de Asociere la UE, acord semnat în limba română pentru că limba română este limbă oficială a UE, de obicei aceste acordul sunt semnate în limba engleză şi cu această menţiune că acordul a fost încheiat în limba engleză care este limbă, la fel, oficială a UE deşi Marea Britanie a plecat, dar sunt şi alte state care au drept limbă oficială limba engleză. Însă România a insistat atunci şi Comisia a acceptat ca Acordul de Asociere să fie semnat în limba română, limba noastră fiind limbă ofiicială a UE. Deci, revenind, pasul important este acest mesaj politic de deschidere, de noi perspective pentru ca R. Moldova să obţină statutul de stat candidat. Şi sunt absolut convins pentru că există premise politice destul de solide la Chişinău şi o deschidere cum nu a mai existat la Bruxelles şi în alte cancelarii occidentale importante în relaţia cu R. Moldova şi aici, evident, trag şi eu pe partea noastră şi România a avut un rol esenţial în a explica, în a susţine atât la Parlamentul European şi în relaţia cu Comisia şi, evident, în Consiliul European cauza R. Moldova şi o vom şi în continuare pentru că asta ne dorim, asta credem că viitorul nostru este împreună în UE.
Apropo, că aţi pomenit de celelalte două ţări: Georgia şi Ucraina, la fel şi ele au depus cerere de aderare, din punctul Dvs. de vedere cum ar trebui să mergem toţi la pachet sau fiecare să îşi urmeze parcursul său pentru a ajunge cât mai rapid la acest final?
Evident că extinderea UE reprezintă mai multe provocări în acelaşi timp. Pe lângă angajamentele interne pe care le au de atins statele care îşi doresc o perspectivă de integrare au şi acest factor extern extrem de agresiv cum este Federaţia Rusă care încearcă prin toate instrumentele să blocheze orice proces de extindere a UE, respectiv în cazul Ucrainei şi Georgiei al NATO. A şi spus unul dintre motive pentru care există acest război şi această invazie în Ucraina, a spus-o Putin, nu ne dorim o apropiere mai mare a acestor state de UE pentru că la Kremlin, în continuare, privesc lucrurile ca pe un tot: relaţia cu R. Moldova, cu Ucraina, Georgia, inclusiv minţi şovine fac deseori referire şi la republicile baltice. Revenind la Ucraina şi Georgia, evident că UE va insista pe acest pachet, un pachet comun pentru toate cele trei state, însă trebuie să ne uităm şi la ce se întâmplă la relaţia directă între R. Moldova şi UE şi în cazul de faţă între Ucraina şi UE. Evident că interesul tuturor este să susţinem Ucraina, astfel ca să depăşească acest moment foarte dur şi, evident, să se pună presiune necesară pe Moscova pentru a opri acest război inutil şi fără sens, însă după ce se va încheia o pace pe care ne-o dorim cât mai rapid realizată urmează o perioadă de reconstrucţie şi evident aici ţine tot de decizia politică, însă în situaţia R. Moldova lucrurile sunt ceva mai bine şi eu cred că va trebui să insiste Guvernul de la Chişinău să-şi atingă cât mai rapid parte din obiective tocmai pentru ca distanţa între ceea ce trebuie realizat şi angajamentele asumate să fie cât mai mică pentru că, evident, în funcţie de context, în funcţie de perspective, de disponibilitatea politică acest obiectiv poate fi realizat şi mai rapid nu doar la pachet, însă evident la ora actuală se discută despre perspectiva de integrare pentru toate cele trei state. Însă nicidecum nu se poate compara situaţia R. Moldova nici măcar cu cea a Georgiei.
Dnule Tomac, pentru că aţi pomenit deja despre acest război inutil şi care se află mai mult în capul lui Vladimir Putin, cum va infleunţa întreaga arhitectură europeană acest război, pentru că mai devreme sau mai târziu, noi sperăm că mai devreme, dar odată şi odată acest război se va termina, în ce realităţi va trebui să locuim noi cei din Europa?
Eu sunt convins că în acest an războiul se va încheia, sper ca în următoarele luni să asistăm la un acord de pace. Evident că rusia nu se va retrage din zonele ocupate în prezent şi aici este marea provocare cum vom reuşi să construim o Europă post-conflict pentru că miza cea mai importantă pentru Putin a fost să încerce pur şi simplu să anexeze întreaga Ucraină, dar nu i-a reuşit. Şi, evidet, că pentru decidenţii europeni acest semnal transmis de către Moscova, care a declanşat o invazie a unui stat vecin fără niciun motiv temeinic reprezintă un semnal de alarmă foarte puternic şi din acest punct de vedere este clar că statele UE şi statele europene care sunt sau nu sunt membre ale UE sau NATO îşi regândesc întreaga politică de securitate şi, evident, decidenţii de la Bruxelles sunt oblugaţă să recreioneze toate strategiile în ceea ce priveşte securitatea Europei, având în vedere că Federaţia Rusă a încălcat toate regulile pe care şi le-a asumat după prăbuşirea URSS. Şi în momentul de faţă este privit cu neîncredere orice spune Moscova nu mai poate fi luat de bun tocmai pentru că, subliniez, Rusia nu mai respectă nicio regulă de drum în politica internaţională şi din acest punct de vedere este clar că UE s-a trezit în faţă cu o nouă realitate,, o realitate pe care noi, cei din Estul europei, o cunoaştem foarte bine şi nu o dată am prezentat-o în termenii realişti. Unele state au preferat să ignore aceste avertismente şi să facă afaceri extrem de profitabile cu Federaţia Rusă, iar banii pe care statele membre ale UE le-au vărsat în conturile companiilor ruseşti au ajutat ca acest stat să-şi consolideze un sistem militar pe care astăzi îl foloseşte tocmai cu scopul de a destabiliza Europa şi din acest punct de vedere este clar că atât sancţiunile impuse, cât şi politicile pe care urmează UE, statele dezvoltate din Europa de Vest, inclusiv SUA, vor fi elaborate cu scopul de a nu mai depinde şi de a ţine Rusia cât mai departe de influenţa sa nefastă în Europa.
Acum opt ani Chişinăul obţinea regim liberalizat de vize, la fel în vara anului 2014 a fost semnat acel Acord de Asociere, cum s-a schimbat la faţă R. Moldova pe parcursul acestor opt ani de când suntem stat asociat cu UE şi avem şi regim liberalizat de vize?
În primul rând, este un avantaj fantastic pentru cetăţeni pentru că pot circula liber, pentru tineri pentru că îşi pot continua studiile în universităţile occidentale în foarte multe ţări unde întâlnim foarte mulţi tineri care pleacă din R. Moldova la studii în universităţile din aceste state. Pe de o parte este de la sine înţeles că mulţi cetăţeni ai R. Moldova din raţiuni economice au decis să îşi caute un loc de muncă mai bine plătit în alte state şi liberalizarea regimului de vize i-a ajutat să îşi atingă acest obiectiv. Ştim foarte bine că resursele trimise în R. Moldova menţin îîn viaţă, puternic, economia R. Moldova, deci banii veniţi de la cei care muncesc, în mod special în UE, ajută economia R. Moldova. Şi sigur că a schimbat percepţia şi credibilitatea R. Moldova în diferite ţări UE, s-a schimbat enorm, pentru că fiecare cetăţean al R. Moldova integrat într-un stat unde se află permanent sau provizoriu reprezintă, dacă vreţi, un ambasador şi în fiecare exemplu bun contribuie la schimbarea percepţiei. Şi eu cred în acest lucru, pentru că cetăţenii R. Moldova, mă refer aici la românii de peste Prut, oameni extrem de muncitori, responsabili şi din acest punct de vedere cred că percepţia R. Moldova s-a schimbat în bine. Nu pot să fac abstracţie şi de faptul că s-a spulberat şi acest mit că cetăţenii R. Moldova obţin cetăţenia română doar pentru a călători în UE. Iată că deşi de opt ani de zile există acces pe piaţa UE, deci fără vize în UE, totuşi cifra celor care devin şi cetăţeni ai UE prin cetăţenia română a crescut constant şi astăzi mă bucur că peste 40 la sută din cetăţenii R. Moldova deţin şi cetăţenia română ceea ce nu este un lucru deloc de neglijat.
Vă mulţumim mult pentru acest interviu.
