Avem cel mai bun cernoziom din lume dar şi poluare fără precedent. Datele statistice arată că, în Republica Moldova, aproape 40% din terenurile arabile sunt contaminate cu pesticide. Agricultori folosesc îngrăşăminte fără sfatul specialiştilor şi poluează solul dar şi apa. În consecinţă, sunt tot mai mulţi bolnavi cu pietre la rinichi, cancer sau dinţi stricaţi. Niciun guvern de la Chişinău nu a avut pe agendă problemele de mediu, deşi sunt obligaţii asumate prin Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.
Republica Moldova este considerată o oază pentru agricultorii din întreaga lume. Stratul de cernoziomu atinge un metru şi jumătate iar pământul nostru a fost propus spre aprobarea în patrimoniul UNESCO. Cu toate acestea, agricultorii basarabeni folosesc tot mai multe produsele chimice. Statistica arată că în 2007 producţia globală a fost de 400 de mii de tone iar în 2018 a crescut de cinci ori şi s-a ajuns la 2 milioane de tone. Multă recoltă dar şi poluare pestă măsură.
Iar de aici totul porneşte în lanţ. Nitraţii, pesticidele şi erbicidele în exces ajung în apele subterane, iar în final tot pe masa consumatorilor. Ultimile cercetări arată că în 70% dintre fântânile din ţară, apa nu corespunde normelor de calitate.
În lipsa unui plan naţional de mediu, nu doar populaţia suferă, ci şi pământul arabil. Fertilitatea solului a scăzut în ultimii ani cu 15%, iar 35% din terenuri sunt degradate. Peste 36 de mii de hectare sunt contaminate cu pesticide, otrăvuri care se păstrează în sol de la 20 până la sute de ani. Unii experţi susţin că prejudiciul cauzat economiei, prin scăderea fertilităţii şi a recoltelor, este de 423 de milioane de lei anual. Nici aerul nu este ca de munte. Concentraţia chimică periculoasă este depăşită de patru ori. Doar în Chişinău circulă aproape jumătate de milion de autoturisme.
Ecologiştii susţin că ne aflăm practic în pragul unei catastrofe de mediu. Doar în 2018 au fost găsite peste 2800 de gropi de gunoi neautorizate. Din păcate numărul real este cu mult mai mare. Fiecare sat ar avea minim 5 gropi de gunoi, iar toate deşeurile se păstrează la sol. Ecologiştii susţin că grupuri de interese au slăbit intenţionat instituţiile de mediu. Nu avem un minister al mediului ci doar un departament pus sub paravanul Ministerului Agriculturii.
Iar suprafaţa zonelor protejate de stat au ajuns la doar 5,8%. Nici la împăduriri nu stăm bine. Oficial, fondul forestier naţional este de doar 13,2% din teritoriu, în timp ce media europeană este de 40 la sută. Şase deputaţi PAS au propus un proiect de lege prin care să fie declarată criza de mediu, iar guvernul să elaboreze un plan de mediu cu soluţionarea urgentă a problemelor.
Iar de aici totul porneşte în lanţ. Nitraţii, pesticidele şi erbicidele în exces ajung în apele subterane, iar în final tot pe masa consumatorilor. Ultimile cercetări arată că în 70% dintre fântânile din ţară, apa nu corespunde normelor de calitate.
În lipsa unui plan naţional de mediu, nu doar populaţia suferă, ci şi pământul arabil. Fertilitatea solului a scăzut în ultimii ani cu 15%, iar 35% din terenuri sunt degradate. Peste 36 de mii de hectare sunt contaminate cu pesticide, otrăvuri care se păstrează în sol de la 20 până la sute de ani. Unii experţi susţin că prejudiciul cauzat economiei, prin scăderea fertilităţii şi a recoltelor, este de 423 de milioane de lei anual. Nici aerul nu este ca de munte. Concentraţia chimică periculoasă este depăşită de patru ori. Doar în Chişinău circulă aproape jumătate de milion de autoturisme.
Ecologiştii susţin că ne aflăm practic în pragul unei catastrofe de mediu. Doar în 2018 au fost găsite peste 2800 de gropi de gunoi neautorizate. Din păcate numărul real este cu mult mai mare. Fiecare sat ar avea minim 5 gropi de gunoi, iar toate deşeurile se păstrează la sol. Ecologiştii susţin că grupuri de interese au slăbit intenţionat instituţiile de mediu. Nu avem un minister al mediului ci doar un departament pus sub paravanul Ministerului Agriculturii.
Iar suprafaţa zonelor protejate de stat au ajuns la doar 5,8%. Nici la împăduriri nu stăm bine. Oficial, fondul forestier naţional este de doar 13,2% din teritoriu, în timp ce media europeană este de 40 la sută. Şase deputaţi PAS au propus un proiect de lege prin care să fie declarată criza de mediu, iar guvernul să elaboreze un plan de mediu cu soluţionarea urgentă a problemelor.
