ACTUALITATE

În raionul Ştefan Vodă a fost inaugurată o troiţă, în memoria victimelor deportărilor sovietice şi a foametei

Ororile comise de sovietici nu pot fi uitate. Zeci de mii de basarabeni au fost deportaţi, au îndurat foametea sau chiar au fost ucişi fără milă într-o campanie de epurare etnică. Puţini au supravieţuit atrocităţilor, iar astăzi sunt martorii acelor evenimente din Basarabia. Urgia sovietică nu i-a ocolit nici pe locuitorii din Ştefan-Vodă, fostul judeţ Cetatea Albă, iar pentru ca acele pagini negre din istorie să nu fie date uitării, a fost inaugurată o troiţă, în memoria victimelor deportărilor şi a foametei.

Petru Bulai, din satul Căplani, povesteşte cu amărăciune despre umilinţele la care a fost supusă familia sa, în toamna anului 1946, atunci când el avea doar şase ani.

„Când au venit ultima oară să ne mature podurile, bunelul s-a revoltat şi un NGVD-ist trăgea cu pistolul la ureche ca să-l sperie pe bunelul, să semneze că a ascuns pâine şi eu m-am rupt de poalele bunicii şi m-am repezit să nu tragă în bunicul. El m-a lovit în burtă cu cizma, bunicul s-a repezit la mine să vadă dacă nu sunt mort, iar el pe dedesubt l-a împuşcat”, a spus MARIN-PETRU BULAI.

A scăpat cu viaţă doar prin grija bunicii. Zilele cumplite de foamete pe care a fost nevoit să le îndure, au lăsat urme adânci în memoria bărbatului.

„Am mâncat toate scârboşeniile, am mâncat chiar şi ţistari. Primăvara când a venit, a fost salvarea noastră, mâncam plante. Am mâncat opimci, am mâncat carne de cal mort”, a spus MARIN-PETRU BULAI.

Petru Bulai a scris o carte în care a adunat şi alte mărturii ale perioadei deportărilor staliniste şi a cumplitei foamete din acei ani.

„Am umblat casă de la casă tot raionul. Unul din trei, acesta sunt eu şi aceştia sunt fraţii mei”, A PRECIZAT MARIN-PETRU BULAI.

Iniţiativa de a ridica o troiţă în memoria victimelor deportărilor şi a foametei aparţine medicului Alexei Paluţă, fondatorul Asociaţiei de binefacere "Tighina". De mai mulţi ani, acesta locuieşte la Bucureşti, dar revine cu drag la Căplani, în raionul Ştefan-VODĂ, acolo unde s-a născut.

„Mulţi fac din fleacuri tragedii şi din tragedii fleacuri. Monumentul respectiv este ca o piatră în calea uitării. Că mulţi vorbesc, dar ar fi bine să şi vadă câte ceva”, A SPUS ALEXEI PALUŢĂ, Asociaţia Tighina.

Pentru ca drumul de la iniţiativă la faptă să fie mai scurt, a fost nevoie şi de sprijinul autorităţilor locale.

„Acest semn de amintire pentru timpurile grele când părinţii noştri, bunicii noştri au fost deportaţi de regimul Stalinist. Şi nu doar la noi în sat, dar ştiţi că în toată Basarabia, zeci de mii de bătrâni, copii, au fost deportaţi. Unde fără casă, fără masa au suferit din cauza acelui regim”, A SPUS VALERIU TABUNŞCIC, primar sat Caplani.

„E un gest care demult trebuia, demult, încă în urmă cu 30 de ani, când s-a început restructurarea. Să-şi aducă aminte toţi cee ace a fost şi să nu se repete niciodată”, A SPUS  MARGARETA CEMÂRTAN, scriitoare.

Inaugurarea s-a făcut într-un cadru festiv de la care nu au lipsit versurile şi muzica lui Viorel Burlacu.

Sătenii din Caplani se bucură că la hramul localităţii s-a inaugurat un loc sfânt, pe lângă care nu se poate trece indiferent.

Foametea din anii 1946 – 1947 a luat aproape 300 de mii de vieţi, adică 10 la sută din populaţia Basarabiei. Dar calvarul românilor din teritoriile ocupate ruşi nu s-a oprit aici. În vara anului 1949, zeci de mii de basarabeni au fost deportaţi în Siberia şi Kazahstan.