În Chişinău a fost pusă în funcţiune prima termocentrală pe biomasă din Republica Moldova, conectată la sistemul de Alimentare Centralizată. Produce energie pe bază de peleţi obţinuţi dintr-o plantă adusă din Maria Britanie. Specialiştii spun că termocentrala nu emite gaze cu efect de seră. Deocamdată, asigură cu energie termică doar Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor. Însă autorităţile vor să extindă reţeaua de alimentare cu acest tip de energie.
Prima centrală pe biomasă a fost construită pe teritoriul Institului de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor din Chişinău. De două săptămâni funcţionează cazanul automatizat pe bază de peleţi extraşi dintr-o plantă numită Miscantuhus. Acesta produce 150 pe kilowaţi pe oră. Este mai mult decât suficient pentru a asigura cu energie termică toată clădirea instiţuiei.
„Maxim ce pot să dai ca putere a cazanul e 150 KW, la aşa putere consumul de peleţi în jur de 30 de kg pe oră. Şi vara se poate de dat apă caldă, iar iarna de adaugat o cantitate de căldură pentru încălzire”, a spus VITALIE BORDIAN, inginer.
„Se simte temperatura mai confortabilă, colegii pot să aprecieze că sunt condiţii mai bune mai optime. Proeictul ce include implementare Miiscanthusul rămâne în biomasei rămâne a face calcule economice. A vede costul şi eficienţa”, a spus LARISA ANDRONIC, directorul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor.
Deocamdată nu e clar dacă pentru consumatorii finali, energia produsă pe biomasă va fi mai ieftină decât gazul. Avantajul e că este vorba de energie regenerabilă, care nu poluează mediul şi reduce dependenţa de combustilbilii fosili. Sursa de energie este Miscanthus, o plantă adusă acum trei ani din Maria Bratanie, şi poate creşte şi în condiţiile climei noastre. Se cultivă o dată la 25 ani. Acum, pe teritoriul Institului de Genetică se află singura plantaţie de Miscanthus din Republica Moldova din care se produc peleţii.
„În fiecare an se strânge roada, este uşor, ai intrat cu combina, ai făcut balotul şi la utilizare, nouă industri utilizează planta dată. la producerea peleţilor maximum se pierde 5 -10 procente, respectiv 19 tone de peleţi se fac”, a spus ANATOL SANDU, proiectant.
Proiectul este implementat de furnizorul de energie termică -Termoelectrica împreună cu Agenţia de Dezvoltare şi Institutul de Genetică. Specialiştii de la cele două instituţii vor umări eficienţa inovaţiei, pentru a stabili dacă pot înlocui mai multe termocentrale pe bază de gaz, care au şi termenul de exploatare depăşit.
„niţiem semnarea unui contract de colaborare în vederea aplicări deja pe scară mai largă în toate suburbii, atunci nu vom mai consuma gaz, vor fi reduse emisiile de CO2, şi posibil ca şi costul unei Giga Calorii să fie mai mică în suburbie, cu biomasă”, a spus VEACESLAV ENI, director Termoelectrica.
Valoarea proiectului a fost estimat la 1,7 mln de lei. Jumătate din această sumă a fost achitată de Termoelectrica, iar altă jumătate - din bugetul de stat prin intermediul Agenţiei de Cercetare şi Dezvolatare.
„Maxim ce pot să dai ca putere a cazanul e 150 KW, la aşa putere consumul de peleţi în jur de 30 de kg pe oră. Şi vara se poate de dat apă caldă, iar iarna de adaugat o cantitate de căldură pentru încălzire”, a spus VITALIE BORDIAN, inginer.
„Se simte temperatura mai confortabilă, colegii pot să aprecieze că sunt condiţii mai bune mai optime. Proeictul ce include implementare Miiscanthusul rămâne în biomasei rămâne a face calcule economice. A vede costul şi eficienţa”, a spus LARISA ANDRONIC, directorul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor.
Deocamdată nu e clar dacă pentru consumatorii finali, energia produsă pe biomasă va fi mai ieftină decât gazul. Avantajul e că este vorba de energie regenerabilă, care nu poluează mediul şi reduce dependenţa de combustilbilii fosili. Sursa de energie este Miscanthus, o plantă adusă acum trei ani din Maria Bratanie, şi poate creşte şi în condiţiile climei noastre. Se cultivă o dată la 25 ani. Acum, pe teritoriul Institului de Genetică se află singura plantaţie de Miscanthus din Republica Moldova din care se produc peleţii.
„În fiecare an se strânge roada, este uşor, ai intrat cu combina, ai făcut balotul şi la utilizare, nouă industri utilizează planta dată. la producerea peleţilor maximum se pierde 5 -10 procente, respectiv 19 tone de peleţi se fac”, a spus ANATOL SANDU, proiectant.
Proiectul este implementat de furnizorul de energie termică -Termoelectrica împreună cu Agenţia de Dezvoltare şi Institutul de Genetică. Specialiştii de la cele două instituţii vor umări eficienţa inovaţiei, pentru a stabili dacă pot înlocui mai multe termocentrale pe bază de gaz, care au şi termenul de exploatare depăşit.
„niţiem semnarea unui contract de colaborare în vederea aplicări deja pe scară mai largă în toate suburbii, atunci nu vom mai consuma gaz, vor fi reduse emisiile de CO2, şi posibil ca şi costul unei Giga Calorii să fie mai mică în suburbie, cu biomasă”, a spus VEACESLAV ENI, director Termoelectrica.
Valoarea proiectului a fost estimat la 1,7 mln de lei. Jumătate din această sumă a fost achitată de Termoelectrica, iar altă jumătate - din bugetul de stat prin intermediul Agenţiei de Cercetare şi Dezvolatare.
