„Nu mă aştept la nemulţumiri şi manifestări, de felul celora care au avut loc în 1990 şi ulterior, pentru că atunci Republica Moldova era parte a Uniunii Sovietice, care era în proces de destrămare. Ne amintim cu toţii că autorităţile centrale au fost interesate să folosească mişcările etniilor în procesul de disoluţie a Uniunii Sovietice, pentru a stopa acest proces. Acum nu este cazul”, a opinat expertul.

Potrivit lui Igor Boţan, în ultimii 30 de ani, subiectul limbilor vorbite totdeauna a fost unul foarte sensibil şi apelează la emoţii, iar în prezent tema este readusă în discuţii de Partidul Socialiştilor, în contextul alegerilor parlamentare anticipate. „Gata, am uitat de toate păcatele socialiştilor, iată ei se dau drept apărători ai limbii ruse şi ai minorităţilor naţionale, uitaţi tot ce s-a întâmplat până acum, uitaţi istoriile urâte cu finanţarea de peste hotare! Iată, vin apărătorii, exact în ajunul demisiei Guvernului şi în cadrul discuţiilor privind alegerile parlamentare anticipate, să repare o greşeală, care s-a întâmplat acum trei ani de zile. Toată lumea înţelege acest lucru. Am văzut că Igor Dodon s-a adresat la alte partide de stânga, provocându-le să se expună pe marginea acestei legi, şi am văzut care a fost reacţia. De exemplu, liderul Congresului Civic, domnul Marc Tcaciuc, a caracterizat iniţiativa socialiştilor extrem de negativ. Vedem că, de fapt, este o încercare de a plonja întreaga societate într-o situaţie, când emoţiile prevalează asupra raţiunii, în campania electorală, ceea ce contribuie cel mai mult la divizarea societăţii pe criterii etnolingvistice. Deci, revenim la statusul quo, pe care l-am avut acum 30 de ani”, a relevat Igor Boţan,

Expertul este de părerea că „ar trebui totuşi să avem o lege, care condamnă orice discurs de ură. Şi atunci rezolvăm problema discriminării cetăţenilor noştri pe orice criterii, inclusiv lingvistic. Asta ar fi o abordare civilizată, ceea ce ne-ar permite nouă să avansăm în consolidarea noastră ca societate. Nimănui nu-i face bine - nici moldovenilor, românilor, găgăuzilor, ruşilor, ucrainenilor- ca societatea să ajungă iarăşi într-o situaţie de dezbinare şi ură”, a spus el.

Igor Boţan a menţionat că este un argument juridic solid faptul că „articolul 13 al Constituţiei prevede că o lege a limbilor trebuie să existe pentru reglementarea acestui subiect. Totul depinde de conţinutul acestei legi. Şi argumentele Curţii au fost puternice aici – dacă ai o limbă oficială, ea îndeplineşte inclusiv funcţia de limbă de comunicare între toată lumea. Altminteri, dacă ai limbă oficială şi mai ai limbă de comunicare interetnică, atunci cea de comunicare interetnică este deasupra limbii oficiale, ca statut. Din punct de vedere al logicii, ai colizie aici. În 2001, a fost adoptată Legea cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor, şi ea dă răspuns la toate întrebările, care pot exista în apărarea minorităţilor. Vedem că socialiştii insistă în continuare, şi e foarte bine că insistă, şi vom vedea cu ce soluţie vor veni, pentru o nouă redacţie a unei legi privind funcţionarea limbilor în Republica Moldova, dacă vor respecta toate lucrurile, invocate de Înalta Curte. Spaţiul li s-a îngustat foarte mult, şi pot produce o nouă lege privind funcţionarea limbilor, care, pur şi simplu, va reedita norme, care sunt în cele trei sau patru legi, în vigoare, din 2000 încoace. Argumentele Înaltei Curţi sunt foarte pertinente şi ele s-au referit la rezultatele recensământului, la norme, au aplicat logica juridică”, a subliniat expertul permanent al proiectului.  

Dezbaterea publică „Motivele, componentele şi consecinţe reizbucnirii conflictului lingvistic”, este ediţia a 169 - a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundaţia germană „Hanns Seidel”.