Guvernarea Republicii Moldova pregăteşte un proiect de lege care să dea mai multă putere de decizie autonomiei găgăuze. Actul normativ ce vizează statutul juridic al Găgăuziei a fost votat de socialişti şi democraţi, în comisia juridică a Parlamentului, dar va fi dezbatut în sesiunea următoare. Opoziţia şi experţii în domeniu trag un semnal de alarmă şi spun că proiectul tatonează terenul pentru o eventuală federalizare a Republicii Moldova.
Potrivit pachetului de legi elaborat de grupul comun al Parlamentului ţării şi Adunării Populare a Găgăuziei, proiectele de legi ce vizează funcţionalitatea autonomiei pot fi adoptate de Parlamentul de la Chişinău numai după avizarea pozitivă a acestora în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia. Avizul se adoptă prin hotărârea Adunării Populare cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
Opoziţia spune că acest lucru contravine Constituţiei, care prevede expres că Parlamentul de la Chişinău este autoritatea legislativă supremă a Republicii Moldova.
„Se acordă un drept de veto Adunării Populare a Găgăuziei, asupra modificării legislaţiei care se referă la Găgăuzia. Asta înseamnă că Parlamentul Republicii Moldova nu va putea adopta nicio modificare la legislaţia referitoare la Găgăuzia fără un aviz pozitiv aprobat de adunarea populară a Găgăuziei. Un drept de veto este apanajul unei republici federative”, a spus SERGIU SÎRBU, deputat Pro Moldova.
Mai mult, dacă proiectul va fi votat de Parlament în redactarea actuală, orice sat sau comună se poate alipi autonomiei, fără ca autorităţile constituţionale de la Chişinău să poată împiedica acest lucru.
„Sau că orice unitate administrativ-teritorială prin referendum poate adera la această unitate. sunt mai multe aspecte aici care prezintă pericol pentru integritatea teritorială. Si in contextul conflictului transnistrean nerezolvat ceea ce se întâmplă acum este mai mult decât periculos”, A SPUS ALEXANDRU SLUSARI, vicepreşedintele Parlamentului.
Potrivit experţilor, aprobarea legislaţiei privind statutul juridic al Găgăuziei este cu bătaie lungă şi ţinteşte o eventuală federalizare a Republicii Moldova.
„Se încearcă de a pregăti terenul pentru ca să se găsească soluţii juridice pentru eventualitatea elaborării unui statut special a regiunii transnistrene în componenţa RM, acum practic se încearcă un fel de federalizare de facto, ca ulterior să se ajungă la o federalizare de jure a RM, cu toate că în proiectul de lege nu va conţine cuvântul federalizare”, A SPUYS ION TĂBÎRŢĂ, expert IDIS Viitorul..
De cealaltă parte, socialiştii se arată nedumeriţi de obiecţiile opoziţiei, în contextul în care pachetul de legi a fost elaborat de un grup parlamentar din care fac parte deputaţii tuturor entităţilor din legislativ.
„Practic, toate fracţiunile au căzut de acord, eu nu înţeleg de ce atât tam-tam, pentru că în acest grup de lucru erau toate fracţiunile parlamentare, care au participat activ la lucrările acestui proiect. Cine acolo, Slusari? ei au delegat acolo membri ai blocului ACUM care au sustinut pozitiile acestea”, A SPUS GRIGORE NOVAC, deputat PSRM.
Cele 3 proiecte de lege ce vizează autonomia găgăuză au fost aprobate în comisia juridică a Parlamentului cu voturile socialiştilor şi cu votul democratului Eugeniu Nichiforciuc. Documentul ar urma să fie dezbătut în plen abia în sesiunea parlamentară de toamnă-iarnă.
Opoziţia spune că acest lucru contravine Constituţiei, care prevede expres că Parlamentul de la Chişinău este autoritatea legislativă supremă a Republicii Moldova.
„Se acordă un drept de veto Adunării Populare a Găgăuziei, asupra modificării legislaţiei care se referă la Găgăuzia. Asta înseamnă că Parlamentul Republicii Moldova nu va putea adopta nicio modificare la legislaţia referitoare la Găgăuzia fără un aviz pozitiv aprobat de adunarea populară a Găgăuziei. Un drept de veto este apanajul unei republici federative”, a spus SERGIU SÎRBU, deputat Pro Moldova.
Mai mult, dacă proiectul va fi votat de Parlament în redactarea actuală, orice sat sau comună se poate alipi autonomiei, fără ca autorităţile constituţionale de la Chişinău să poată împiedica acest lucru.
„Sau că orice unitate administrativ-teritorială prin referendum poate adera la această unitate. sunt mai multe aspecte aici care prezintă pericol pentru integritatea teritorială. Si in contextul conflictului transnistrean nerezolvat ceea ce se întâmplă acum este mai mult decât periculos”, A SPUS ALEXANDRU SLUSARI, vicepreşedintele Parlamentului.
Potrivit experţilor, aprobarea legislaţiei privind statutul juridic al Găgăuziei este cu bătaie lungă şi ţinteşte o eventuală federalizare a Republicii Moldova.
„Se încearcă de a pregăti terenul pentru ca să se găsească soluţii juridice pentru eventualitatea elaborării unui statut special a regiunii transnistrene în componenţa RM, acum practic se încearcă un fel de federalizare de facto, ca ulterior să se ajungă la o federalizare de jure a RM, cu toate că în proiectul de lege nu va conţine cuvântul federalizare”, A SPUYS ION TĂBÎRŢĂ, expert IDIS Viitorul..
De cealaltă parte, socialiştii se arată nedumeriţi de obiecţiile opoziţiei, în contextul în care pachetul de legi a fost elaborat de un grup parlamentar din care fac parte deputaţii tuturor entităţilor din legislativ.
„Practic, toate fracţiunile au căzut de acord, eu nu înţeleg de ce atât tam-tam, pentru că în acest grup de lucru erau toate fracţiunile parlamentare, care au participat activ la lucrările acestui proiect. Cine acolo, Slusari? ei au delegat acolo membri ai blocului ACUM care au sustinut pozitiile acestea”, A SPUS GRIGORE NOVAC, deputat PSRM.
Cele 3 proiecte de lege ce vizează autonomia găgăuză au fost aprobate în comisia juridică a Parlamentului cu voturile socialiştilor şi cu votul democratului Eugeniu Nichiforciuc. Documentul ar urma să fie dezbătut în plen abia în sesiunea parlamentară de toamnă-iarnă.