Au trecut deja 28 de ani de când pe teritoriul Republicii Moldova a fost creată Misiunea Mixtă de Pacificare. Pe malurile Nistrului sunt dislocaţi militari ai Federaţiei Ruse, Republicii Moldova, precum şi reprezentanţi ai administraţiei separatiste a regiunii transnistrene, dar şi observatori militari ucraineni. Rolul Misiunii de Pacificare rămâne însă unul controversat. Experţii dar şi societatea civilă susţine că misiunea nu a contribuit la soluţionarea conflictului, sau la rezolvarea problemelor cu care se confruntă cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului.
Astăzi, în Zona de Securitate, funcţionează 15 posturi permanente ale forţelor de menţinere a păcii, cu un efectiv de 1300 de militari. Deseori s-au înregistrat incidente şi toate au fost ignorate de Misiunea de Pacificare, structură impusă de Federaţia Rusă după războiul din 1992.
„Primul incident major dacă putem să ii spunem aşa este cel din anul 2005 când trei persoane aflânduse pe podul de la vadul lui vodă la postul de pacificare nr 9 au fost opriţi ca urmare a faptului că a fost fotografiat un panou de pe pod. Au fost opriţi au fost staţionaţi în jur de patru ore. Următorul caz cel mai tragic dintre cazurile existente este cel din ianuarie 2012 când tânărul din satul Pârâta raionul Dubăsari a fost omorâr de un pacificator rus”, a spus PAVEL CAZACU, reprezentant Promo-LEX.
Misiunea de pe Nistrul nu are competenţele acordate de ONU, organizaţie, care poartă principala responsabilitate pentru pacea şi securitatea în lume. În momentul creării acesteia nu i-a fost acordat un termen şi mandat concret de activitate aşa cum se procedează la nivel mondial.
„Pentru că în mod normal o misiune de pacificare trebuie să aibă un rol concret trebuie să aibă un termen concret. După ce se îndeplineşte scopul pentru care a fost instituită scopul acestea se lichidează de drept acest lucru nu esxistă la misiunea de pacificare care există astăzi pe Nistru pentru că ea este compusă din părţi beligerante F Rusă şi R Moldova şi de aici ea din start nu poate fi imparţială”, a spus PAVEL CAZACU, reprezentant Promo-LEX.
„Toate elementele ce ar trebui să conţină un acord de pace de aşa natură ele sunt omise. Din moment ce misiunea de pacificare are o singură misiune de a asigura zona de securitate evident că ea devine impotentă, ea nu are capacitatea ea nu are sarcina de a asigura aceste alte careva măsuri consacrate asigurării păci şi reintegrării Republicii Moldova de aici se pornesc şi celelalte rele”, a precizat ION LEAHU, fost membru C.U.C.
Potrivit lui Ion Leahu, misiunea de pacificare trebuie transformată dintr-o misiune militară într-o misiune civilă internaţională.
„Dacă în caz că se schimbă formatul se ridică de aici militarii ce invită observatorii civili care totuna rezolvă actualmente prin discurs dar în schimb se deschide libera circulaţie Noi atunci nu am fi avut problemele pe care le avem acum. Într-un moment oricare toate părţile care sunt implicate in conflict ar fi la un nivel cât de cât egal. Rusia şi Transnistria formează un bloc. Moldova aparte, OSCE –aparte Ucraina aparte”, a spus Ion Leahu.
În 2018, preşedintele Igor Dodon, alături de liderul separatist de la Tiraspol, a declarat că este împotriva reformării misiunii de pacificare şi o numea - una de succes.
De aceeaşi părere este şi Tiraspolul. Asta chiar dacă ministerul Apărării şi Guvernul de la Chişinău cere schimbarea formatului misiunii de pacificare din unul militar, în unul civil.
„Vreau să îmi reconfirm poziţia. Eu consider că această misiune este de succes şi toate părţile îşi respectă obligaţiunile. Eu consider că această misiune trebuie să continue. Şi aici nu trebuie să fie pusă întrebarea că ar trebui să fie finalizată. Noi am auzit păreri diferite, la Chişinău tot, eu cred că ele nu îşi au locul”, spunea Igor Dodon.
„Separatiştii spun că aceasta este o operaţiune de menţinere a păcii cu efect înalt de aceea că nu au avut loc altercaţii militare însă nu de aceea că este prezentă Rusia prin forţele ei aici sau Transnistria prin forţele ei pacificatoare dar de aceea că Chişinăul de fiecare dacă a manifestat raţiune”, a precizat Ion Leahu.
Pe de altă parte, atât Federaţia Rusă cât şi administraţia de facto a regiunii transnistrene, insistă şi promovează ideea eficienţei acestei misiuni. Ba mai mult, orice persoană care are o altă opinie la Tiraspol, riscă sancţiuni penale severe pentru criticile aduse "pacificatorilor". Experţii în problematica transnistreană au o poziţie comună. Păstrarea lucrurilor aşa cum au fost timp de 28 de ani este convenabilă doar Rusiei şi regimului separatist de la Tiraspol.
„Este un ansamblu este sunt un întreg şi forţele militare ruse si forţele militare transnistrene aceea că ele uneori la nivel general arată că sunt separate asta e de ochii lumii de facto el sunt una, De aceea evident că influenţa Rusiei este foarte mare mai ales dacă ţinem cont că salariile. Marea majoritate au sunt plătite de Rusia pentru trupele militare transnistrene”, a spus Ion Leahu.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în urma examinării mai multor cauze de nerespectare a drepturilor omului în stânga Nistrului, a subliniat şi ea activitatea necorespunzătoare a misiunii de pacificare şi abuzurile pe care le commit persoanele înarmate de la aceste posturi.
„Primul incident major dacă putem să ii spunem aşa este cel din anul 2005 când trei persoane aflânduse pe podul de la vadul lui vodă la postul de pacificare nr 9 au fost opriţi ca urmare a faptului că a fost fotografiat un panou de pe pod. Au fost opriţi au fost staţionaţi în jur de patru ore. Următorul caz cel mai tragic dintre cazurile existente este cel din ianuarie 2012 când tânărul din satul Pârâta raionul Dubăsari a fost omorâr de un pacificator rus”, a spus PAVEL CAZACU, reprezentant Promo-LEX.
Misiunea de pe Nistrul nu are competenţele acordate de ONU, organizaţie, care poartă principala responsabilitate pentru pacea şi securitatea în lume. În momentul creării acesteia nu i-a fost acordat un termen şi mandat concret de activitate aşa cum se procedează la nivel mondial.
„Pentru că în mod normal o misiune de pacificare trebuie să aibă un rol concret trebuie să aibă un termen concret. După ce se îndeplineşte scopul pentru care a fost instituită scopul acestea se lichidează de drept acest lucru nu esxistă la misiunea de pacificare care există astăzi pe Nistru pentru că ea este compusă din părţi beligerante F Rusă şi R Moldova şi de aici ea din start nu poate fi imparţială”, a spus PAVEL CAZACU, reprezentant Promo-LEX.
„Toate elementele ce ar trebui să conţină un acord de pace de aşa natură ele sunt omise. Din moment ce misiunea de pacificare are o singură misiune de a asigura zona de securitate evident că ea devine impotentă, ea nu are capacitatea ea nu are sarcina de a asigura aceste alte careva măsuri consacrate asigurării păci şi reintegrării Republicii Moldova de aici se pornesc şi celelalte rele”, a precizat ION LEAHU, fost membru C.U.C.
Potrivit lui Ion Leahu, misiunea de pacificare trebuie transformată dintr-o misiune militară într-o misiune civilă internaţională.
„Dacă în caz că se schimbă formatul se ridică de aici militarii ce invită observatorii civili care totuna rezolvă actualmente prin discurs dar în schimb se deschide libera circulaţie Noi atunci nu am fi avut problemele pe care le avem acum. Într-un moment oricare toate părţile care sunt implicate in conflict ar fi la un nivel cât de cât egal. Rusia şi Transnistria formează un bloc. Moldova aparte, OSCE –aparte Ucraina aparte”, a spus Ion Leahu.
În 2018, preşedintele Igor Dodon, alături de liderul separatist de la Tiraspol, a declarat că este împotriva reformării misiunii de pacificare şi o numea - una de succes.
De aceeaşi părere este şi Tiraspolul. Asta chiar dacă ministerul Apărării şi Guvernul de la Chişinău cere schimbarea formatului misiunii de pacificare din unul militar, în unul civil.
„Vreau să îmi reconfirm poziţia. Eu consider că această misiune este de succes şi toate părţile îşi respectă obligaţiunile. Eu consider că această misiune trebuie să continue. Şi aici nu trebuie să fie pusă întrebarea că ar trebui să fie finalizată. Noi am auzit păreri diferite, la Chişinău tot, eu cred că ele nu îşi au locul”, spunea Igor Dodon.
„Separatiştii spun că aceasta este o operaţiune de menţinere a păcii cu efect înalt de aceea că nu au avut loc altercaţii militare însă nu de aceea că este prezentă Rusia prin forţele ei aici sau Transnistria prin forţele ei pacificatoare dar de aceea că Chişinăul de fiecare dacă a manifestat raţiune”, a precizat Ion Leahu.
Pe de altă parte, atât Federaţia Rusă cât şi administraţia de facto a regiunii transnistrene, insistă şi promovează ideea eficienţei acestei misiuni. Ba mai mult, orice persoană care are o altă opinie la Tiraspol, riscă sancţiuni penale severe pentru criticile aduse "pacificatorilor". Experţii în problematica transnistreană au o poziţie comună. Păstrarea lucrurilor aşa cum au fost timp de 28 de ani este convenabilă doar Rusiei şi regimului separatist de la Tiraspol.
„Este un ansamblu este sunt un întreg şi forţele militare ruse si forţele militare transnistrene aceea că ele uneori la nivel general arată că sunt separate asta e de ochii lumii de facto el sunt una, De aceea evident că influenţa Rusiei este foarte mare mai ales dacă ţinem cont că salariile. Marea majoritate au sunt plătite de Rusia pentru trupele militare transnistrene”, a spus Ion Leahu.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în urma examinării mai multor cauze de nerespectare a drepturilor omului în stânga Nistrului, a subliniat şi ea activitatea necorespunzătoare a misiunii de pacificare şi abuzurile pe care le commit persoanele înarmate de la aceste posturi.
