Rezoluţia privind retragerea armatei ruse de ocupaţie din Republica Moldova, adoptată la Adunarea Generală a ONU, este un document important, dar fără putere juridică. Opinia a fost exprimată de experţi în cadrul unei dezbateri, organizate la agenţia de presă IPN de la Chişinău.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţiei Participativă, Igor Boţan consideră că, deşi nu are un caracter juridic, rezoluţia adoptată la ONU are o importanţă simbolică.
Experţii speră că mişcarea Chişinăului este parte a unei strategii complexe a Guvernului Republicii Moldova de retragere a trupelor ruse de ocupaţie.
Expertul în securitate Rosian Vasiloi nu pune la îndoială importanţa rezoluţiei, dar consideră că documentul este unul întârziat, iar unele elemente importante din dosarul transnistrean nu au fost introduse în textul hotărârii.
Dar eventuale sancţiuni, cel mai probabil economice, drept răspuns la rezoluţia adoptată, ar putea fi aplicate de Moscova împotriva Republicii Moldova. Costurile economice însă vor mai mici, comparativ cu cele cauzate de embargourile ruseşti din 2008 şi 2014, consideră experţii. Problema e alta.
Rezoluţia privind retragerea armatei ruse de ocupaţie din Republica Moldova a fost adoptată în cadrul Adunării Generale a ONU pe 22 iunie cu voturile a 64 de state, 14 au fost împotrivă, iar 83 de ţări s-au abţinut. Moscova şi autorităţile separatiste de la Tiraspol au reacţionat, menţionând că rezoluţia ar putea împiedica soluţionarea problemei transnistrene. Iar preşedintele Republicii Moldova Igor Dodon, garantul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului, a calificat decizia ONU ca fiind un gest ostil faţă de Rusia.
Experţii speră că mişcarea Chişinăului este parte a unei strategii complexe a Guvernului Republicii Moldova de retragere a trupelor ruse de ocupaţie.
Expertul în securitate Rosian Vasiloi nu pune la îndoială importanţa rezoluţiei, dar consideră că documentul este unul întârziat, iar unele elemente importante din dosarul transnistrean nu au fost introduse în textul hotărârii.
Dar eventuale sancţiuni, cel mai probabil economice, drept răspuns la rezoluţia adoptată, ar putea fi aplicate de Moscova împotriva Republicii Moldova. Costurile economice însă vor mai mici, comparativ cu cele cauzate de embargourile ruseşti din 2008 şi 2014, consideră experţii. Problema e alta.
Rezoluţia privind retragerea armatei ruse de ocupaţie din Republica Moldova a fost adoptată în cadrul Adunării Generale a ONU pe 22 iunie cu voturile a 64 de state, 14 au fost împotrivă, iar 83 de ţări s-au abţinut. Moscova şi autorităţile separatiste de la Tiraspol au reacţionat, menţionând că rezoluţia ar putea împiedica soluţionarea problemei transnistrene. Iar preşedintele Republicii Moldova Igor Dodon, garantul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului, a calificat decizia ONU ca fiind un gest ostil faţă de Rusia.
