Expertul în drept constituţional şi deputatul în primul Parlament, Alexandru Arseni, spune că legea prin care s-a oferit limbii ruse un statut special vine în contradicţie cu Declaraţia de Independenţă:

„La 27 august 1989 Marea Adunare Naţională a votat alfabetul latin şi limba română. Voinţa poporului este suverană. După proclamarea independenţei şi legitimarea Declaraţiei de Independenţă s-a pus punct: există o singură limbă, limba română care este şi oficială şi de comunicare.  Ceea ce au făcut la sfârşitul anului în Parlament este o încălcare flagrantă a Declaraţiei de independenţă”.
 
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, spune că îi este greu să facă pronosticuri cu privire la o eventuală decizie a Curţii, însă declară că modificările la legislaţia lingvistică sunt foarte sensibile şi orice intervenţie în legislaţia lingvistică trebuie discutată până se ajunge la un consens, atât în societate, cât şi în clasa politică:
 
„Ceea ce s-a întâmplat în Parlament, unde pe furiş s-au votat aceste legi, arată că scopul este de a aţâţa spiritele, de a arunca seminţele urii interetnice, ca mai apoi politicienii să culeagă roadele şi să se arate drept mari apărători ai drepturilor minorităţilor. Oamenii trebuie să fie foarte prudenţi şi să nu înghită această pastilă otrăvită. CC trebuie să de dovadă de maximă prudenţă şi argumentarea să fie de cât se poate de prudentă, ca să nu îi facem jocul domnului Dodon. Dacă e cazul ca Curtea Constituţionaă să repare ceva, atunci să o facă într-o manieră cât se poate de delicată, diplomată şi inteligentă”.
 
De asemenea, expertul constituţional Teodor Cârnaţ spune că, din punctul său de vedere, legea cu privire la statutul limbii ruse, votată de PSRM şi Pentru Moldova are un conţinut neconstituţional:
 
„Orice declaraţie care trezeşte ura, duce la xenofobism, antisemitism, etc, persoanele respective pot fi  pasibile de a fi atrase la răspundere. Partidele politice care promovează astfel de politici de segregare, xenofobism pot fi declarate neconstituţionale de către CC. Această lege, chiar dacă Curtea o va lăsa în vigoare, presupunând că a fost votată de un Parlament, de 50+1 de deputaţi, ea va putea fi abrogată de următoarea componenţă a Parlamentului. Însă, sunt de acord, totul duce la dezbinarea în societate”.

Amintim că deputaţii PSRM şi cei ai platformei parlamentare „Pentru Moldova” au votat în luna decembrie proiectul de lege cu privire la statutul limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Iniţiativa prevede că „în relaţiile cu autorităţile de stat, administraţia publică, instituţiile publice, precum şi cu întreprinderile şi organizaţiile situate pe teritoriul Republicii Moldova, limba comunicării verbale şi scrise este limba de stat şi/sau limba rusă, în calitate de limbă de comunicare interetnică, la alegerea cetăţeanului”.

Totodată, este prevăzut că limba de lucru a activităţilor de secretariat în organele puterii de stat şi administraţiei publice este limba de stat. La solicitare, se asigură traducerea în limba rusă. Potrivit proiectului, organele puterii de stat, administraţiei publice, întreprinderile, instituţiile publice primesc cererile scrise sau verbale depuse de cetăţeni în limba de stat sau în limba rusă, le examinează şi prezintă răspunsul în limba în care a fost făcută adresarea.

Legea a fost contestată la Curtea Constituţională, iar examinarea acesteia va avea loc pe 21 ianuarie, începând cu ora 10:00.