ACTUALITATE

CALM: „Intenţia Ministerului Finanţelor de a plafona/exclude taxele locale face parte din tendinţa de ruinare a autonomiei locale în Republica Moldova şi de încurajare a exodului populaţiei”

post-img

Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) a expediat autorităţilor centrale responsabile o nouă adresare în care îşi expune poziţia privind măsurile de politică fiscală şi vamală pentru anul 2021 şi vine cu propriile propuneri în vederea consolidării veniturilor proprii în bugetele autorităţilor locale.

În document CALM aminteşte că Republica Moldova este codaşă în regiunea Europei de sud-est la capitolul autonomiei financiare ale autorităţilor publice locale. Dacă pentru statele din regiune, în anul 2017, ponderea veniturilor proprii în total venituri a fost în mărime medie de 34,4%, în Moldova acest indicator a fost de doar 8%. Pentru anul în curs veniturile proprii ale APL au fost aprobate la nivel naţional în mărime de doar 7,3% din total veniturilor autorităţilor publice locale.  Intenţia Ministerului Finanţelor de a plafona/exclude unele taxe locale face parte din tendinţa ultimilor ani de ruinare treptată a autonomiei locale în Republica Moldova şi implicit de încurajare a exodului populaţiei din zonele rurale din ţară, spune CALM.

În Raportul şi Recomandarea 436 din 2019, Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, între altele, constată că ponderea veniturilor proprii în bugetele autorităţilor locale este foarte redusă. (…) autorităţile locale sunt finanţate în principal prin transferuri acordate de stat. Cea mai mare parte a veniturilor locale din Moldova este reprezentată de transferuri interguvernamentale şi impozite comune şi niciuna dintre aceste surse nu se află sub controlul Autorităţilor locale. Aceste realităţi contravin articolelor 9.1 şi 9.3 din Carta Europeană a Autonomiei Locale.

În Adresare, CALM explică faptul că nu există argumente economice in vederea promovării plafonării taxelor.

„Există bănuială rezonabilă că această iniţiativă reprezintă un lobby pentru promovarea intereselor economice ale unor agenţi economici concreţi, de regulă monopolişti, in detrimentul comunităţilor locale si nicidecum o acţiune de îmbunătăţire a condiţiilor generale economice la nivel de tara, inclusiv promovare afacerilor mici şi mijlocii la nivel local”, se spune într-un comunicat CALM.

În ce priveşte excluderea a patru taxe locale, CALM atrage atenţia că stabilirea mărimii taxelor locale este competenţa exclusiva a APL, iar argumentul că APL stabilesc taxe nejustificat de mari, este unul neîntemeiat şi neargumentat. APL aplică taxele reieşind din specificul fiecărei activităţi, contribuţiile acestora la buget şi alte aspecte. Nu pot fi generalizate criteriile pe întreg teritoriul ţării, neţinând cont de alte particularităţi, activităţi rurale sau urbane, cerere şi ofertă, zonă industrial sau agricolă şi multe, multe alte aspecte.

De asemenea, CALM  aminteşte că este în interesul APL să menţină relaţii corecte cu agenţii economici, astfel încât să-i intereseze să activeze în localitate, precum şi să le sporească gradul de implicare în viaţa societăţii, mai ales că la aprobarea cotelor impozitelor şi taxelor locale APL organizează 4 consultări, audieri publice şi alte întruniri cu actorii respectivi. Iniţiativa plafonării ar egala contribuţiile atât pentru agenţii economici mari cât şi pentru cei mici şi mijlocii., ceea ce este o inechitate. Mai ales că cotele taxelor trebuie să fie un instrument de stimulare a mediului de afaceri, adică sunt folosite de APL ca un instrument pentru dezvoltarea localităţii, dar nu numai (chiar şi de încredere şi colaborare). Plus la aceasta se impune de a fi stabilită o taxă locală pentru iluminatul stradal (aşa cum este taxa de salubrizare), cu atât mai mult că, în majoritatea cazurilor, populaţia nu este împotrivă.

CALM accentuează că Ministerul Finanţelor, în frunte cu Guvernul, fac acelaşi lucru la nivel central ca şi APL la nivel local, adică anual stabilesc cote, facilităţi, etc. la impozite şi taxe generale de stat..

„Şi fac acest lucru reieşind din conjunctură, adică mai mult subiectiv, şi nici nu au limitele, reperele şi principiile menţionate mai sus pentru APL la stabilirea taxelor locale. Respectiv, autorii documentului de politici ar trebui singuri să se „auto-condamne” că creează imprevizibilitate pentru business, chiar mai mare reieşind din ponderea in venituri. Ca să fie echitate între 2 nivele de administraţie publică independente funcţional ar trebui ca plafoanele la impozitele de stat (TVA, accize, venit, etc.) sa le prevedem atunci în Constituţia RM!? După cum este în modă în ultima perioadă, şi fac referinţe diferiţi experţi, unele state tot au această abordare (Elveţia, etc.) …Si doar aşa putem discuta de previzibilitate si abordare echitabilă în domeniul fiscal…”.

Astfel, tentativa de plafonare a taxelor locale încalcă grav prevederile constituţionale şi internaţionale  privind autonomia locală şi principiul „autorităţii lucrului judecat”, respectiv este neconstituţională şi conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, care a fost formată inclusiv în rezultatul  unei alte tentative de plafonare a taxelor locale.

În Adresare CALM prezintă mai multe exemple  din Hotărârile Curţii Constituţionale care oferă dreptul APL de a elabora, aproba şi gestiona în mod autonom bugetele proprii şi dreptul de a stabili şi pune în aplicare taxe şi impozite locale, în condiţiile stabilite de lege.

Mai mult decât atât, considerând administraţia publică locală ca o parte componentă a autorităţilor publice ale statului, Constituţia obligă statul să contribuie la dezvoltarea şi protejarea administraţiei publice locale, care, în limitele competenţelor sale, este autonomă.” În aspectul standardelor internaţionale, Recomandarea 328 (2012)1 a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei prevede „Dreptul autorităţilor locale de a fi consultate de către alte niveluri de guvernare”.

CALM reiterează că actorii centrali, care elaborează politicile în domeniul financiar – fiscal, trebuie să respecte standardele de consultare (nu mimare), precum şi interesele colectivităţilor locale, capitol la care avem restanţe majore.

În cazul plafonării taxelor locale este vorba de un AMESTEC ABUZIV din partea autorităţilor administraţiei publice centrale în exerciţiul autonom al puterii locale, neglijarea totală a standardelor Cărţii Europene a Autonomiei Locale privind ce implică şi ce înseamnă „consultarea” autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi încălcarea hotărârilor anterioare ale Curţii Constituţionale, chiar cu aceleaşi obiect. Adică efectiv a fost încălcat principiul „puterii lucrului judecat”.

În contextul celor expuse mai sus, dar şi a altor argumente inserate în Adresare, CALM vine cu următoarele recomandări şi propuneri concrete:

  1. Excluderea ideii plafonării taxelor locale din textul politicii fiscale şi alte acte normative;
  2. Stoparea iniţiativei de includere a taxei pentru drumuri în acciză până la elaborarea unui mecanism sigur şi cert care să asigure finanţarea stabilă şi corespunzătoare a bugetelor locale;
  3. Schimbarea bazei impozabile pentru taxa pentru amenajarea teritoriului prin axarea pe cifra de afaceri (venituri şi vânzări);
  4. Prelungirea acţiunii fondului de compensare pentru următorii ani, până la realizarea angajamentelor şi măsurilor de consolidare a bazei fiscale locale, prevăzute de cadrul legal în vigoare;
  5. Introducerea şi definirea expresă a noţiunii de „venituri ratate” ale bugetelor locale şi stabilirea mecanismului compensării lor, având în vedere că bugetele locale se aprobă fără deficit, însă pe parcursul anului pot creşte preţurile, uneori salariile, sunt acordate prin lege scutiri şi facilităţi care afectează veniturile bugetelor locale, încălcându-se astfel principiile echităţii şi corespunderii resurselor cu competenţele.
  6.  Creşterea veniturilor din impozitul pe imobil/funciar. Impozitul pe imobil/funciar, în majoritatea ţărilor UE cu un sistem de administraţie publică locală dezvoltat şi consolidat, reprezintă una din sursele principale ale bugetelor locale. Mai mult ca atât impozitul dat este o sursă exclusivă şi integrală de venit propriu al bugetelor locale. Însă, în Republica Moldova, această sursă este nesemnificativă şi absolut neimportantă. În acelaşi timp, acesta sursă de venit, posedă un potenţial destul de mare de creştere;
  7.  Se propune ca contravenţiile constatate de agenţii constatatori pe teritoriul UAT de nivelul I respective, sa meargă expres la bugetele locale;
  8. Revizuirea statutului, apartenenţei şi modului de repartizare a taxelor pe resursele naturale. În opinia CALM, aceste taxe trebuie incluse în categoria taxelor locale fiind încă o sursă de venit şi cel puţin o parte a acestora trebuie să fie virate la bugetele locale de nivelul I. APL au de asemenea de soluţionat diverse probleme în domeniul mediului, protecţiei acestuia, întreprinderea de acţiuni de salubrizare şi înverzire, etc. Cu atât mai mult că aceste taxe deja conform Codului fiscal (art. 6 alin. (6)) fac parte din sistemul impozitelor şi taxelor locale!?
  9. Perfecţionarea taxei locale privind unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii.
  10.  Este imperativ necesară consolidarea rolului serviciului de colectare a taxelor şi impozitelor locale de pe lângă primării/municipii.  Considerăm că anume APL fiind cele mai interesate în colectarea cât mai bună a impozitelor şi taxelor care rămân în bugetul local. De asemenea, aceasta este şi în interes naţional, în cadrul luptei cu evaziunea fiscală, economia tenebră şi plata salariilor în plic.
  11. Revizuirea scutirii de la plata impozitelor, taxelor locale şi a altor plăţi (chirie) a unor astfel de agenţi economici prosperi precum: Moldtelecom, Poşta Moldovei, MoldSilva şi altor agenţi economici de stat, precum şi a întreprinderilor Premier Energy, Moldova Gaz etc. La ora actuală acestor agenţi economici prosperi li se acordă scutiri în mod unilateral şi în detrimentul comunităţilor locale, această decizie fiind una total disproporţională, inechitabilă şi contrară logii, deoarece aceşti agenţi la rândul său, impun şi percep plăţi enorme din partea autorităţilor locale pentru orice serviciu prestat, fără ca cei din APL să poate negocia în interesul comunităţii locale.

În afară de cele menţionate mai sus, CALM cere reconstituirea şi punerea în aplicare a tuturor formatelor de consultare instituţionalizată, permanentă, reală şi efectivă între CALM, Guvern şi Ministerul Finanţelor prevăzute de Legea descentralizării şi alte acte normative. În special CALM se referă la grupul de lucru CALM – Ministerul Finanţelor, Comisia Paritară şi alte structuri/formate de consultare care deja de ani de zile NU sunt funcţionale, contrar legii şi acordurilor/recomandărilor internaţionale. În acest context, CALM îşi exprimă deschiderea necesară pentru o colaborare şi un dialog real, efectiv şi bazat pe respect reciproc.