Apropierea de UE depinde în mod direct de angajamentul autorităţilor moldoveneşti de a adopta valorile şi principiile europene. În urma evaluării implementării acţiunilor autorităţilor privind implementarea AA s-a constatat că în domeniul justiţiei sunt cele mai multe carenţe, reformele în domeniul fiscalităţii sunt afectate de interesele economice de grup, în domeniul liberalizării pieţei energetice sunt realizate acţiuni cu întârziere, iar în domeniul calităţii apelor sunt insuficienţi specialişti pentru pe anumite segmente ce ale calităţii apelor şi gestionării resurselor.

Directorul IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, a afirmat că evaluarea implementării Acordului de Asociere are drept scop identificarea cauzelor tergiversarea implementării reformelor în anumite sectoare. Există multe lucruri bune care s-au făcut în urma acordului, dar paşii care urmează a fi întreprinşi urmează a fi mai hotărâţi pentru a beneficia de oportunităţile pe care ni le oferă UE.

Roy HANS, Însărcinat cu afaceri, Oficiul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova a menţionat că monitorizarea Acordului de Asociere este un lucru important pentru a ne permite să vedem domeniile în care Republica Moldova are nevoie de sprijin. Documentul este unul asumat de Guvernul Republicii Moldova pentru a contribui la edificarea unui stat democratic şi prosper. Astfel, valorile care stau la baza acestui acord sunt nu doar valori europene, dar şi valori ale Republicii Moldova. AA aduce beneficii ţării şi realizează conexiunea dintre valori şi realizări palpabile şi ajută guvernul să implementeze reformele necesare.

Potrivit raportului, domeniul justiţiei este afectat foarte mult de influenţa politicului, din care cauză reforma justiţiei constituie una din cele mai importante restanţe ale autorităţilor moldoveneşti în raport cu angajamentele asumate în AA. Mai mult chiar, procesul de reformare a sectorului justiţiei, derulat de Ministerul Justiţiei, deviază de la cerinţele referitoare la transparenţă, implicare şi participare a părţilor interesate”, constată Viorel Pârvan, expert în domeniul justiţiei.

”Dacă în privinţa reformelor instituţionale – Serviciul Fiscal de Stat – sau a definirii elementelor componente ale regimului fiscal privind TVA şi accize procesul de transpunere este satisfăcător, atunci reducerea numărului de facilităţi fiscale prin prisma principiilor şi regulilor prevăzute în Directivele examinate în capitolul Fiscalitate este unul din principalele obiective care trebuie atinse pentru a realiza angajamentele asumate”, este de părere Angela Secrieru, autoarea care a monitorizat domeniul fiscal.

La capitolul cooperării în domeniul energetic, racordarea Republicii Moldova la standardele europene decurge lent. Trebuie de menţionat că implementarea obiectivelor prevăzute de AA în domeniul energiei electrice – liberalizarea pieţei energiei electrice – depinde de interconexiunea cu România şi/sau liberalizarea pieţei energiei electrice în Ucraina. „În domeniul gazelor, ca şi în cazul energiei electrice, pentru a putea liberaliza piaţa gazelor naturale, sunt necesare surse alternative de aprovizionare. Realizarea interconexiunilor energetice ale Republicii Moldova cu România se realizează cu multe întârzieri şi tărăgănări. În condiţiile în care există asistenţă financiară şi consultanţă tehnică din exterior, instituţiile statului explică întârzierile prin aspectele procedurale de lucru anevoioase”, a spus Ion Tăbârţă, care a monitorizat domeniul energetic.

Veaceslav Berbeca a menţionat că domeniul calităţii apelor şi gestionării resurselor nu a fost o prioritate pe agenda politică a autorităţilor moldoveneşti. Totuşi, cu o singură excepţie, legislaţia naţională a fost racordată parţial la directivele europene, creând un cadru legal pentru gestionarea, protecţia şi folosirea eficientă a apelor din Republica Moldova. Constituirea şi funcţionarea Comitetelor districtelor bazinelor hidrografice şi adoptarea planurilor de gestionare ale bazinelor hidrografice constituie instrumente importante pentru realizarea obiectivelor propuse. Sistemul colectării, epurării şi deversării apelor uzate constituie unul din cele mai problematice segmente din domeniul protecţiei apelor. De asemenea, există un şir de măsuri care trebuie dezvoltate/identificate/cartografiate – Cadastrul de stat apelor, zonele protejate,  zonele sensibile ş.a. Tergiversarea realizării acestora se explică prin insuficienţa resurselor financiare şi a capitalului uman   afectat inclusiv de reformele administraţiei publice centrale şi a agenţiilor subordonate MADRM.

În domeniul Proprietăţii Intelectuale, legile speciale sunt ajustate la normele şi directivele comunitare. Drepturile de autor şi drepturile conexe sunt consolidate prin transpunerea Directivelor UE. Totuşi, interesele rentiere existente în sector, precum şi disputele/litigiile pe care aceste interese le generează, nu au permis transpunerea normelor europene privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe. Pe dimensiunea proprietăţii industriale, ajustările majore sunt la cadrul regulator în domeniul Indicaţiilor Geografice. ”Deşi cadrul legal este racordat la normele europene, lipsa unei instituţii naţionale de certificare a produselor agroalimentare cu indicaţii geografice, denumiri de origine şi specialităţi tradiţionale garantate, care, împreună cu slaba informare a agenţilor economici şi dificultatea de asociere în Grupuri de Producători, fac dificilă înregistrarea indicaţiilor geografice autohtone şi valorificarea potenţialului naţional pe piaţa europeană şi mondială” a concluzionat Eduard Ţugui, care s-a ocupat de analiza implementării Acordului de Asociere în domeniul proprietăţii intelectuale.