Alexandru Arseni explică că, după această decizie, Igor Grosu urmează să prezinte în Parlament programul de guvernare şi lista Guvernului, după care deputaţii iau în dezbatere atât programul, cât şi lista.

„După care urmează procedura finală şi sunt două variante. Parlamentul acordă vot de încredere şi, dacă acordă vot de încredere, preşedintele numeşte Guvernul, prin decret, membrii guvernului depun jurământul, iar Guvernul este în plină activitate şi cu acte în regulă. Sau deputaţii nu acordă vot de încredere şi atunci intervin prevederile art. 85, alineatul 2, conform căruia, dacă nu a fost învestit Guvernul timp de 45 de zile de la prima solicitare şi cel puţin după două tentative, atunci preşedintele este obligat să consulte fracţiunile parlamentare, normă imperativă, nu la discreţie, să constate care au fost cauzele pentru care nu a fost investit Guvernul. Dacă se constată că aceste motive invocate de fracţiuni sunt obiective, atunci poate să nu dizolve Parlamentul, dar dacă le va considera subiective, va dizolva. După care emite decretul de dizolvare a Parlamentului, iar decretul şi aceste hotărâri a Parlamentului, le transmite Curţii, care constată circumstanţele. Dacă se constată că circumstanţele sunt obiective, declară decretul cosntituţional şi atunci Parlamentul se dizolvă şi se numesc alegeri anticipate. Sau constată că nu sunt întrunite circumstanţe şi declară neconstituţional decretul, iar atunci începe o altă întorsătură, de la început.

De cealaltă parte, directorul de programe în cadrul Centrului de Politici şi Reforme, Ştefan Gligor, declară că a fost surprins de decizia de astăzi a Curţii, Potrivit acestuia, Curtea „a făcut un pas înapoi, în interesul societăţii şi a dat o hotărâre  echilibrată între spiritul şi buchia Constituţiei”.
 
Ce ţine de aluzia de ieri a socialiştilor, care sugerează că majoritatea parlamentară ar putea să respingă candidatura lui Igor Grosu, după care să propună un alt candidat, Ştefan Gligor nu consideră că un asemenea scenariu ar putea avea loc. 

„Nu cred că vom reuşi să avem o a treia tentativă în limita termenului de 45 de zile. Este mai mult o speranţă a socialiştilor, decât o realitate (...) Domnul Grosu va fi foarte precaut, mult mai precaut decât doamna Gavriliţă, ca să nu dea de bănuit că e vorba de o mimare a procesului, pentru că Curtea nu tolerează aceste lucruri. Noi toţi înţelegem că ne dorim alegeri anticipate, dar domnul Grosu se află acum într-un cadru constituţional şi cred că se va comporta ca atare, după ce a învăţat din greşelile precedentului candidat desemnat şi cred că mai degrabă va cere vot de încredere”, spune Gligor.
 
Scenariile de mai departe vor depinde de ce va decide Parlamentul: vor exista voturi pentru numirea domnului Grosu sau va exista o majoritate care să respingă şi să mergem la alegeri anticipate, mai spune Ştefan Gligor.