Politologul Dionis Cenuşa consideră că Uniunea Europeană poate ajuta Republica Moldova să treacă peste criza pandemică prin oferirea unui calendar cu termene limită şi cu ce ar trebui să facă aceasta pentru a se încadra în lista ţărilor eligibile de a călători în UE. „Este nevoie de o foaie de parcurs cu condiţii foarte clare pentru ţările din Parteneriatul Estic”, subiect care spre regret, susţine politologul, a lipsit de pe agenda discuţiilor dintre UE şi cele şase ţări din Parteneriatului Estic.
Declaraţiile au fost făcute la dezbaterile publice „Circulaţia şi locul cetăţenilor moldoveni în Europa în timpul şi după pandemie: oportunităţi şi riscuri”, organizate de Agenţia de presă IPN.
Dionis Cenuşa, a remarcat că modul de gestionare a crizei sanitare de către Republica Moldova, comparativ cu alte ţări din regiune, trebuie privit din mai multe unghiuri. Primul aspect ţine de faptul când şi cât de repede a fost introdusă starea de urgenţă. Acest aspect a contat foarte mult, în opinia politologului.
„Dacă a fost introdusă starea de urgenţă repede, când şi, respectiv, cât de repede şi facil s-au mobilizat autorităţile centrale pentru a introduce restricţiile de activitate economică şi circulaţie în interiorul ţării. La acest capitol Georgia s-a descurcat cel mai bine, fiind în avantaj faţă de alte ţări din regiune, inclusiv Armenia şi Azerbaidjan, dar şi comparativ cu Moldova şi Ucraina, pentru că Moldova a tărăgănat câteva zile până a introdus starea de urgenţă, ceea ce a influenţat evoluţia răspândirii virusului”, susţine politologul.
Al doilea aspect important a ţinut de modul de ieşire din starea de urgenţă, cât de accelerată a fost renunţarea la restricţii, reintroducerea activităţilor economice, relaxarea regulilor în spaţiu public etc. Aici la fel Georgia a gestionat mai bine situaţia.
„Spre regret, Moldova nu a avut de unde alege şi a trebuit să relaxeze gradual activitatea economică, din cauza deficitului bugetar şi a necesităţilor plăţilor curente. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Ucraina. Prin aceasta poate fi explicată continuarea primului val al pandemiei sau începerea celui de-al doilea val în Moldova. Eu cred că Moldova va fi în primul val şi în toamnă. Mai contează şi cât de bine s-a mobilizat sectorul medical, starea acestuia, câte paturi, medici, cât echipament a existat şi există pentru a face faţă pandemiei”, a spus Dionis Cenuşa.
Dionis Cenuşa, a remarcat că modul de gestionare a crizei sanitare de către Republica Moldova, comparativ cu alte ţări din regiune, trebuie privit din mai multe unghiuri. Primul aspect ţine de faptul când şi cât de repede a fost introdusă starea de urgenţă. Acest aspect a contat foarte mult, în opinia politologului.
„Dacă a fost introdusă starea de urgenţă repede, când şi, respectiv, cât de repede şi facil s-au mobilizat autorităţile centrale pentru a introduce restricţiile de activitate economică şi circulaţie în interiorul ţării. La acest capitol Georgia s-a descurcat cel mai bine, fiind în avantaj faţă de alte ţări din regiune, inclusiv Armenia şi Azerbaidjan, dar şi comparativ cu Moldova şi Ucraina, pentru că Moldova a tărăgănat câteva zile până a introdus starea de urgenţă, ceea ce a influenţat evoluţia răspândirii virusului”, susţine politologul.
Al doilea aspect important a ţinut de modul de ieşire din starea de urgenţă, cât de accelerată a fost renunţarea la restricţii, reintroducerea activităţilor economice, relaxarea regulilor în spaţiu public etc. Aici la fel Georgia a gestionat mai bine situaţia.
„Spre regret, Moldova nu a avut de unde alege şi a trebuit să relaxeze gradual activitatea economică, din cauza deficitului bugetar şi a necesităţilor plăţilor curente. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Ucraina. Prin aceasta poate fi explicată continuarea primului val al pandemiei sau începerea celui de-al doilea val în Moldova. Eu cred că Moldova va fi în primul val şi în toamnă. Mai contează şi cât de bine s-a mobilizat sectorul medical, starea acestuia, câte paturi, medici, cât echipament a existat şi există pentru a face faţă pandemiei”, a spus Dionis Cenuşa.
