Deputaţii din Comisia de afaceri externe a Parlamentului European (AFET) îşi exprimă „îngrijorarea profundă” cu privire la regresele în privinţa standardelor democratice din Republica Moldova, inclusiv alegeri corecte şi independenţa sistemului judiciar într-un raport referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova.

De asemenea, eurodeputaţii se arată profund îngrijoraţi, deoarece, în pofida progreselor privind legiferarea reformelor instituţionale, rezultatele punerii acestora în aplicare sunt însă foarte nesatisfăcătoare, mai ales în ceea ce priveşte statul de drept, buna guvernanţă, independenţa justiţiei, drepturile civile, democratice şi sociale, lupta împotriva corupţiei.

Ca urmare, deputaţii europeni solicită Comisiei Europene să verifice activ din perspectiva corupţiei la scară largă şi sistemice din R. Moldova posibilitatea de a negocia o clauză suplimentară la acordul de asociere privind lupta împotriva corupţiei.

„Dincolo de proceduri birocratice, mai important este ce face R. Moldova pentru a transmite partenerilor europeni că tratează serios criticile pe care le-a primit în privinţa felului în care justiţia funcţionează şi lupta împotriva corupţiei la nivel înalt se desfăşoară”, a declarat europarlamentarul Andi Cristea, într-un interviu acordat EURACTIV.ro.

Cristea, vicepreşedinte al Comisiei AFET şi preşedinte al Delegaţiei la Comitetul parlamentar de asociere UE-R. Moldova, se aşteaptă la „o discuţie aşezată” între Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova şi instituţiile europene pentru ca, „dincolo de unele stridenţe politice pe care le-am văzut în ultimele luni în abordările europene, să avem o listă de obiective prioritare realiste pentru următoarele şase luni, care să completeze planurile deja existente”.

Ce rol au alegerile de anul viitor?

Eurodeputaţii nu văd cu ochi buni modificarea legislaţiei electorale naţionale, care nu a abordat unele dintre recomandările esenţiale ale Comisiei de la Veneţia şi ale avizului comun al OSCE/ODIHR şi şi-au exprimat îngrijorarea privind „monopolizarea peisajului mediatic de către marii actori politici şi economici ai ţării, care şi-au împărţit între ei şi piaţa de publicitate”, potrivit raportului citat.

În acelaşi timp, europarlamentarii din Comisia de afaceri externe apreciază progresul în plan economic, în urma acordului cu FMI, dar critică progresul lent al anchetei privind recuperarea miliardului de dolari şi pedepsirea celor vinovaţi de frauda bancară descoperită în 2014. În plus, invalidarea alegerilor din iulie 2018 pentru Primăria Chişinăului pare să fi fost picătura care a umplut paharul pentru europeni.

„Şocul nealegerii lui Năstase rămâne pe agenda Bruxelles-ului, votul popular fiind o linie roşie europeană”, explică Andi Cristea, care speră că episodul alegerilor locale de la Chişinău va produce şi ceva bun pentru R. Moldova - modificări legislative care să clarifice legislaţia electorală şi să înlăture orice suspiciune privind corectitudinea alegerilor din februarie.

Autorităţile de la Chişinău au amânat pentru februarie 2019 alegerile parlamentare, iar relaţiile dintre UE şi guvernul R. Moldova par să fi intrat într-o stare de expectativă până după aceste alegeri. Problema este că şi în UE vor avea loc alegeri în luna mai a anului viitor şi există riscul ca interesul europenilor faţă de Moldova să fie scăzut înainte de alegerile pentru Parlamentul European.

Riscuri şi discurs geopolitic

Potrivit eurodeputatului, alegerile din februarie sunt decisive, dat fiind pericolul ca Igor Dodon - preşedintele prorus al Republicii Moldova - să deţină toată puterea. „Nu cred că nimeni din UE îşi doreşte un astfel de scenariu, el nu ar fi compatibil cu obiectivele Parteneriatului Estic”, a declarat Andi Cristea.

Eurodeputatul îi roagă pe cei care „au dezvoltat alergie la discursul geopolitic” să reflecteze asupra importanţei strategice a Republicii Moldova şi să iasă din şabloane politice. „Dacă, pentru că nu se poate ajunge la o relaţie funcţională între forţele pro-europene din Moldova sau relaţia cu Bruxelles-ul nu se normalizează, se pune în pericol apropierea Republicii Moldova de UE, atunci consecinţele economice şi sociale pot fi semnificative.

Cristea aminteşte că Republica Moldova a crescut în ultimii ani, deoarece a beneficiat de piaţa europeană şi de libera circulaţie. „Nu vreau să-mi imaginez ce ar însemna să ne întoarcem la momentul de dinaintea semnării Acordului de Asociere”.

Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) - acordul dintre UE şi Republica Moldova, care permite accesul privilegiat al bunurilor şi serviciilor pe piaţa UE - a dus la creşterea schimburilor comerciale între UE şi Moldova cu 18% în 2017, până la 4 miliarde de euro. UE este, în prezent, principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând peste 55% din comerţul total; iar blocul comunitar este principalul investitor în R. Moldova.