ACTUALITATE

Deputaţi din Primul Parlament al R. Moldova: Cele mai importante deziderate ale Declaraţiei de Suveranitate au fost compromise

post-img

Mai mulţi deputaţi din Primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994) au remis presei o Declaraţie privind 30 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a Republicii Moldova.

„Aleşi în urma unor alegeri democratice, deputaţii Primului Parlament, însufleţiţi de victoria obţinută în bătălia pentru Limba Română şi Alfabetul Latin, şi-au fixat drept scop major continuarea parcursului de Renaştere şi Eliberare Naţională. Nici la două luni de la prima şedinţă, pe data de 23 iunie 1990, Parlamentul adoptă primul act fundamental – Declaraţia de Suveranitate a Republicii Moldova, care fixa supremaţia puterii de stat din Republica Moldova în raport cu actele adoptate de către Moscova. Declaraţia de Suveranitate a fost primul document magistral, care a stabilit vectorul strategic pentru desprinderea de Rusia sovietică (URSS) şi orientarea spre democraţiile europene.

 După trei decenii de la proclamarea Suveranităţii Republicii Moldova , noi, votanţii acestui document epocal, constatăm cu profundă îngrijorare că cele mai importante deziderate ale Declaraţiei de Suveranitate au fost compromise. Şansa istorică, pe care am oferit-o următoarelor generaţii de politicieni, prin valoarea conceptuală, politică şi strategică a Declaraţiilor de Suveranitate şi de Independenţă, a fost ratată. În consecinţă, asistăm la o disoluţie catastrofală a instituţiilor de bază ale statului, care au fost create pentru a asigura suveranitatea poporului şi drepturile cetăţenilor.

 Implozia URSS a venit din interior, pe fundalul a două crize mondiale şi regionale de proporţii. Pe de o parte, a început destrămarea marilor imperii, pe de alta, în a doua jumătate a secolului trecut se atestă un faliment latent al sistemului economic socialist şi al ideologiei comuniste. Ceea ce pentru actualul preşedinte rus a însemnat „cea mai mare catastrofă geopolitică şi umanitară a secolului 20” , pentru popoarele ocupate de către Imperiul Rus (mai întâi ţarist şi apoi sovietic), a fost o şansa istorică de a porni pe calea salvării identităţii naţionale, edificării unor state naţionale democratice şi aderării la alte spaţii valorice şi civilizaţionale.

 Votanţii Declaraţiei de Suveranitate au pus bazele politico-juridice pentru adoptarea unei noi Constituţii şi edificarea instituţiilor menite să reprezinte interesele cetăţenilor şi să integreze statul în aria valorică a civilizaţiei occidentale. Statul de drept, supremaţia legilor naţionale, cetăţenie şi politică externă proprie, separaţia puterilor, economie de piaţă funcţională, dreptul asupra resurselor naturale şi integrarea europeană au fost dezideratele cu valoare testamentară, incluse în textul Declaraţiei de Suveranitate.

 Din păcate, viziunea politică a Primului Parlament, expusă foarte clar în Declaraţiile de Suveranitate şi Independenţă, căile de dezvoltare ale Republicii Moldova, trasate în documentele de bază juridice, economice, sociale, educative, culturale şi ecologice, nu au fost preluate ca cea mai preţioasă moştenire de către Parlamentele de după 1994, fiind excluse în mod premeditat, subversiv şi anticonstituţional din programele lor de guvernare. În rezultat, timp de un sfert de veac am asistat la degradarea continuă a clasei politice, a transformării partidelor în proprietatea unor clanuri oligarhice şi lideri mărginiţi, în coruperea masivă a justiţiei, în confiscarea presei independente de către grupările de la putere şi excluderea definitivă a responsabilităţii şi moralei din politică. Formarea unui cadru juridic deformat în selectarea candidaţilor pentru preşedinţie, parlament şi guvern, modelul electoral neperformant şi anacronic, dezinformarea şi manipularea electoratului, au asigurat accesul în instituţiile fundamentale ale statului ale unor indivizi corupţi şi ale unor grupări obscure, care utilizează bugetul de stat în interesul lor personal, pentru a se îmbogăţi şi a se menţine la putere, fără a se îngriji de populaţia sărăcită şi de modernizarea R. Moldova.

 În ultimii ani, situaţia s-a agravat prin faptul că importanţi decidenţi politici, în frunte cu şeful statului, negociază cu fostul centru colonial Suveranitatea şi Independenţa noastră, trădând interesul naţional în favoarea ambiţiilor imperiale ale Kremlinului. Pe acest fundal de trădare, se produce disoluţia şi criminalizarea instituţiilor statului, care sunt instrumentele de bază ale exercitării puterii poporului. Acaparate de Igor Dodon, Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul sunt infectate puternic de corupţie, incompetenţă şi trădare, înstrăinându-se iremediabil de interesele naţionale şi de problemele cetăţenilor.

 Degradarea intelectuală a corpului legislativ, a instituţiei prezidenţiale şi a celei guvernamentale, migraţia interminabilă şi târgul de deputaţi din Parlament, nerespectarea procedurilor democratice, lipsa unui sistem de echilibru, care ar oferi garanţii tuturor opţiunilor politice, nivelul dezastruos al creaţiei legislative şi culturii politice, caracterul profund demagogic al discursului politic, - toate acestea au descalificat Legislativul, transformându-l într-o maşină de vot pentru realizarea intereselor clanurilor de la putere.

 Guvernul, dincolo de încercarea disperată de a-şi crea aparenţe tehnocratice, este o unealtă docilă a puterii personale a preşedintelui Dodon, care nici nu-şi camuflează intenţia readucerii Republicii Moldova la statutul de colonie de până la Declaraţia de Independenţă. Amatorismul în politica internă şi trădarea interesului naţional în politica externă, ne-a transformat într-un stat marionetă, condus de către oligarhi şi populişti incompetenţi, care ţin populaţia sub limita sărăciei şi care creează condiţii favorabile pentru extinderea pandemiei de Covid-19.

 Justiţia, care ar trebui să asigure respectarea necondiţionată a normelor legale şi constituţionale, inclusiv a principiilor Declaraţiilor de Suveranitate şi de Independenţă, s-a transformat în instrumentul şefului de stat şi al politicienilor de cel mai înalt rang pentru a promova interese străine, în detrimentul celor naţionale şi pentru a menţine un război interminabil între clanurile banditeşti pentru redistribuirea sferelor de influenţă, a bugetului şi a proprietăţilor de stat. În aceeaşi situaţie de slugărnicie se află şi holdingurile de mass-media emanate şi ataşate de reţelele corupte şi mafiote de la putere, reprezentate de Igor Dodon.

 La cei 30 de ani de la proclamarea Suveranităţii, deputaţii Primului Parlament califică situaţia ca fiind una dezastruoasă şi sensibilizează societatea asupra pericolului enorm de pierdere a tuturor cuceririlor dobândite prin implicarea şi sacrificiul mai multor generaţii. Experimentele oribile, efectuate de către clanurile tenebre, care au confiscat puterea după 1994, se cer a fi curmate, folosind alegerile ca cel mai democratic mod de a aduce oameni responsabili, competenţi şi patrioţi în autorităţile locale şi centrale. Considerăm că alegerea unui alt Preşedinte al R. Moldova la 1 noiembrie 2020, poate servi un început de renaştere a instituţiilor prin reanimarea principiilor formulate în Declaraţiile de Suveranitate şi de Independenţă cu privire la Statul de drept, asigurarea libertăţilor fundamentale şi integrarea societăţii moldoveneşti în spaţiul ei naţional şi european”.


Declaraţia a fost semnată de: Arseni A., Buga I., Bejenuţă P., Bastovoi A., Besleagă Vl., Carandiuc B., Culea C., Cernei D., Costas I., Dabija N., Drută M., Dolganiuc V., Druc M., Eremia I., Ghidirim Gh., Hioară Gh., Holban D., Lefter T., Macrinici T., Madan I., Maimescu Şt., Mărgineanu I., Mereuţă I., Miţcul I., Misail N., Moraru N., Munteanu P., Neagu I., Novac I., Negura I., Pârvan P., Poiată M., Palii I., Pascaru Vl., Reniţă Al., Rusu M., Sagin V., Saulea A., Todos N., Todoroi D., Tampiza C., Ţăranu An., Vasilachi Ig., Zgardan V.