ACTUALITATE

De pe malul drept al Tisei, cu drag pentru toţi românii!

post-img

Anna Puliska este profesor de limba română la Liceul "Mihai Eminescu" din Slatina, singurul liceu românesc din Transcarpatia, Ucraina. Viaţa printre străini, exprimarea în limba maternă şi predarea acesteia presupun mari sacrificii.

Deşi i-a fost greu, Anna Puliska s-a întors în copilărie să ne povestească despre viaţa unei românce născută la un pas de România.

Copilăria mi-am petrecut-o în Slatina, comuna natală, împreună cu alţi copii de seama mea, care vorbeam o singură limbă – limba maternă, adică limba română, pe care am învăţat-o de la părinţii şi bunicii noştri. De la bunica mea din partea tatei, Ioana, fiind foarte mică, am învăţat să cânt "Mociriţă cu trifoi", "Sub fereastă la badea". Tot ea m-a învăţat şi alte cântece vechi româneşti, strigături şi balada populară "Sub o curtişoară arsă", pe care nu am mai auzit-o şi pe care am reprodus-o din memorie mai târziu, fiind studentă în anul întâi la Facultatea de Filologie, din cadrul Universităţii de Stat din Cernăuţi, în cadrul practicii folclorice. Tot de la bunica am aflat că avem "neamuri" în România: doi nepoţi, verişori de-ai tatălui meu, care trăiau, unul la Bucureşti - sculptor şi unul la Timişoara – medic. Din păcate, nu i-am întâlnit pe niciunul personal. Scrisorile primite de la ei erau păstrate cu mare drag de bunica. Nu cred să fi fost la noi în localitate vreo familie, care în acele timpuri să nu fi avut pe cineva peste gardul de sârmă ghimpată...

(w640) anna

Şcoala a urmat-o tot în Slatina, comună minieră cu două saline încă active, în care locuiau aproape 10.000 de oameni, majoritatea români. La şcoală a învăţat în "limba moldovenească". În localitate mai existau în acea vreme o şcoală cu predare în limba rusă, una maghiară, alta de muzică şi una pentru copii cu deficienţe. Şcoala "moldovenească" avea în jur de 900 de elevi!

Îmi amintesc de anii copilăriei, când la noi, în ciuda propagandei comuniste antireligioase, mergeam la biserică, mergeam la colindat pe "ascuns" cu alţi copii de Crăciun şi la sfinţit pasca de Paşti. Se făcea Joc în Colnic în zilele de duminică, evident că doar în perioada "câşlegilor", unde veneau fetele şi feciorii şi jucau româneşte "De învârtit", "De sărit", "Jurelul", acompaniaţi de "Hededuşi" (ceteraş, zongoraş şi dobaş).

Odată, fiind elevă, cam prin 1980, am participat cu fete şi băieţi din Josani (partea de jos a localităţii noastre) la organizarea Sărbătorii de Lăsatul Secului, numit la Slatina "Verjel". Ne-a primit o vecină în casa ei, de "pe Şanţ" (toate străzile din localitate au avut şi au şi acuma o denumire populară, pe lângă cele oficiale cu nume de bolşevici), unde aproape trei zile au durat pregătirile: noi, fetele, am gătit o masă bogată cu tot felul de bucate: cu colaci, cu sarmale, plăcinte ş.a. Băieţii erau responsabili cu muzica şi cu... băutura. S-au ales perechile de nuntaşi: un mire şi o mireasă, naşi, druşte şi stegari, ca la o nuntă veritabilă. Noi, tinerii, eram îndrumaţi de gospodinele de pe strada noastră cum se cere păstrată datina. Eram foarte entuziasmaţi cu toţii.

(w640) studenta a

În 1982 a fost admisă ca studentă la Facultatea de Filologie, din cadrul Universităţii de Stat din Cernăuţi, la Catedra de Limbi clasice şi romanice, cu specialitatea Limba şi literatura română, ("moldovenească", cum i se spunea în actele sovietice) principal şi Limba franceză, secundar. A terminat facultatea cinci ani mai târziu cu Diploma Roşie, echivalentul pentru "Magna cum laudae".

Lucrarea de diplomă am scris-o sub îndrumarea profesorului docent Grigore Bostan şi a fost despre "Simbolicul timpului şi spaţiului în creaţia lui Mihai Eminescu", prilej cu care am studiat în profunzime opera poetului meu preferat.

Mai vreau să spun că, în timpul facultăţii, mi-a făcut o mare plăcere să colaborez pentru un an de zile, la recomandarea doamnei profesor academician Alexandrina Cernov,  în calitate de crainic, la Radioul Republican – Redacţia Cernăuţi, care avea emisiuni în limba română. I-am avut colegi pe Ilie Luceac şi pe Ştefan Hostiuc.

(w640) prima prom

După absolvirea Facultăţii a lucrat ca profesor de limba română la câteva şcoli din Transcarpatia, devenind în timp Coordonatoarea întrunirilor metodice pentru profesorii de limbă şi literatură română din toată Regiunea Transcarpatia. Din septembrie 2017 este profesor titular la Liceul "Mihai Eminescu" din Slatina.

În cei 33 de ani de activitate pedagogică în slujba LIMBII ROMÂNE am avut prilejul să asist la numeroase cursuri de perfecţionare, atât în cadrul programului obligatoriu la Institutul de perfecţionare din Ujgorod, cât şi la cursurile de cultură şi civilizaţie românească, organizate de Institutul Cultural Român (ICR): la Timişoara, la Bucureşti, la Predeal. Am participat de două ori la lucrările congresului AGIRO (Asociaţia Generală a Învăţătorilor Români, al cărei preşedinte este domnul Viorel Dolha), la Slatina, în Olt şi la Cluj. La aceste întruniri am avut fericita ocazie să cunosc numeroşi români, oameni minunaţi, care trăiesc în afara graniţelor României şi am aflat despre ei cine sunt, cu ce fel de probleme se confruntă şi ce putere îi face totuşi să reziste ca români într-un mediu străin. Am fost de mai multe ori cu grupuri de elevi mai mari sau mai mici în tabere de odihnă şi creaţie, la concursuri, la invitaţia asociaţiilor sau inspectoratelor judeţene din România, a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Am organizat numeroase vizite cu elevii şi profesorii la Casa de Cultură din Sighetu Marmaţiei la Teatru, la Festivalul de muzică folk "Floare de colţ" ş.a.m.d. Toate aceste excursii şi acţiuni au fost făcute cu scopul de a ridica elevilor mei nivelul de cunoaştere al limbii şi culturii româneşti.

(w640) Ana teatru

31 mai este anul acesta Ziua Românilor de Pretutindeni. Pentru românii care trăiesc mai aproape şi mai departe de România, iată mesajul Annei Puliska din Slatina, Transcarpatia, Ucraina.

Mesajul meu de Ziua Românilor de Pretutindeni se îndreaptă mai ales către tineri şi către îndrumătorii lor. Părinţii şi profesorii să-i facă pe cei ce vin după noi să înţeleagă cât de important este să nu-şi uite rădăcinile, să-şi cinstească limba şi cultura naţională, pentru că în acest fel se cinstesc pe ei şi pe strămoşii lor şi astfel vor fi mai puternici, mai fericiţi.

Cei abilitaţi ar trebui să promoveze şi să-i prezinte în faţa tinerilor pe românii de valoare, pe marii oameni de cultură, savanţi, medici, sportivi, cu care trebuie să se mândrească orice român şi, mai ales, tinerii noştri.

Interviu realizat de Aura Dobre, cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni – 31 mai 2020


Sursa: tvri.tvr.ro