Curtea Constituţională a Republicii Moldova va examina miercuri, 26 iulie, sesizarea deputaţilor liberali cu privire la iniţiativa preşedintelui Igor Dodon de a organiza un referendum consultativ, la care să ceară, între altele, competenţe suplimentare.
Liberalii solicită anularea acestei iniţiative ca fiind neconstituţională.
Referendumul consultativ ar trebui să se desfăşoare la 24 septembrie 2017, iar cetăţenii ar urma să răspundă la patru întrebări. Prima dintre ele se referă la abrogarea legii care prevede transformarea în datorie publică a unui miliard de dolari, bani delapidaţi din sistemul bancar al Republicii Moldova, în 2014. De asemenea, Igor Dodon îşi doreşte să obţină, în calitate de preşedinte, competenţe sporite care să-i permită să dizolve Parlamentul şi să organizeze alegeri anticipate. Alte două întrebări se referă la reducerea numărului de deputaţi de la 101 la 71 şi studierea în şcoli a disciplinei „Istoria Moldovei”, în locul „Istoriei Românilor”.
În sesizarea lor, deputaţii Partidului Liberal solicită Curţii Constituţionale să anuleze decretul preşedintelui privind organizarea referendumului. Potrivit PL, acest decret ar putea genera conflicte menite să divizeze societatea pe principii etnice şi geopolitice şi să „afecteze grav unitatea poporului şi dreptul de identitate, inclusiv securitatea economică şi financiară a statului”.
În ceea ce priveşte acordarea de competenţe suplimentare preşedintelui pentru a putea dizolva Parlamentul, deputaţii liberali consideră că acesta ar fi obiectivul principal urmărit de Igor Dodon, fapt ce ar putea contribui la constituirea unui stat autoritar.
Referindu-se la predarea în şcoli a disciplinei „Istoria Moldovei”, PL afirmă că ar fi o iniţiativă demagogică, întrucât nu pot fi supuse referendumului probleme de ordin ştiinţific.
În opinia expertului constituţionalist Alexandru Arseni, iniţiativa preşedintelui ar fi una populistă: „Efectul juridic al acestui referendum consultativ este nul, pentru că poartă numai un caracter consultativ. Asemenea probleme nu pot fi puse la referendum, pentru că ele sfidează mersul normal în legislaţie şi demnitatea oamenilor. Pentru că el nu solicită un referendum consultativ pentru a îmbunătăţi activitatea dintre organele statului, dar, dimpotrivă, de a le sugruma în orice moment, când dumnealui va avea plăcere”.
La mijlocul acestei săptămâni, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat în şedinţa Biroului Permanent al Legislativului că decizia privind alocarea celor peste 74 de milioane de lei, necesare pentru desfăşurarea referendumului, depinde de decizia Curţii Constituţionale. Startul perioadei electorale pentru acest plebiscit este fixat, de altfel, tot pentru data de 26 iulie, însă în cazul în care Curtea Constituţională va invalida decretul lui Igor Dodon, Comisia Electorală Centrală nu-l va putea organiza. Asta chiar dacă CEC a adoptat deja un regulament privind modul de participare a partidelor în această campanie electorală.
Igor Dodon însuşi s-ar fi exprimat sceptic, anterior, în ceea ce priveşte desfăşurarea acestui referendum. Declaraţii în acest sens el ar fi făcut la începutul lui iulie, în cadrul unei întrevederi cu diplomaţii străini acreditaţi la Chişinău, notează radiochisinau.md.
