Expertul explică că o anomalie de vot este un risc de fraudare, care se identifică şi se investighează pentru a determina care sunt cauzele. O anomalie de vot este o deviere de la comportamentul corect. Potrivit lui Sergiu Ostaf, în raport cu alegerile precedente nu se poate vorbi despre existenţa unor indici semnificativi de comportament deviant. Anomaliile înregistrate nu au fost în măsură să influenţeze rezultatele alegerilor. Impactul acestora este sub 1% din numărul total de voturi, iar „beneficiarii” au fost mai multe partide.

Potrivit directorului CReDO, dacă s-ar pune întrebarea dacă acele aproape 40 de secţii de votare sunt responsabile de anumite fraude, trebuie analizate devierile înregistrate. Este vorba despre ipoteze precum: coruperea alegătorilor, cumpărarea voturilor, aducerea organizată a alegatorilor la secţiile de votare sau coincidenţa rezultatului votului pentru un anumit concurent electoral în mai multe secţii de votare.

Dacă un număr de alegători votează într-o regiune într-un anume fel, în altă regiune – într-un alt fel, iar dacă în altă parte este un echilibru, atunci această distribuţie trebuie explicată. Dacă comportamentul unei secţii diferă de altele din împrejurimi, trebuie investigată această anomalie.

Sergiu Ostaf anunţă că, imediat ce vor fi făcute rezultatele alegerilor din 24 februarie, va fi prezentată o analiza comparativă pentru a vedea dacă structura anomaliilor se schimbă sau rămâne aceeaşi. „Noi am vrea să vedem cum va fi situaţia în 2019. Va trebui să fim cu ochiul pe aceste secţii de vot dacă sunt aranjamente făcute şi dacă ele se repetă faţă de alegerile precedente”, a mai spus Sergiu Ostaf.

O analiză comparată ar putea fi prezentată în două-trei zile de la anunţarea rezultatelor alegerilor.