ceste recomandări, elaborate împreună cu Comitetul ştiinţific de experţi, vizează promovarea eficientă şi proporţională a unor măsuri la nivel de comunitate.

Introducerea măsurilor comunitare cât mai devreme posibil s-a dovedit a fi unul din mijloacele cele mai eficiente pentru frânarea propagării virusului, menţionează Comisia într-un comunicat pe site-ul său. Astfel de măsuri sunt cruciale pentru a proteja grupurile de populaţie cele mai vulnerabile precum persoanele vârstnice sau persoanele suferind de afecţiuni subiacente, precum hipertensiunea, diabetul, bolile cardiovasculare, maladiile respiratorii cronice şi cancerul.

Având în vedere ritmul de răspândire a virusului în UE, numărul de cazuri confirmate şi numărul noilor cazuri cotidiene, se recomandă ca toate statele membre ale UE să adopte imediat măsuri comunitare, oricare ar fi situaţia lor naţională.

Încheierea măsurilor comunitare ar trebui să fie o decizie coordonată a statelor membre ale UE. Durata măsurilor ar trebui evaluată în mod regulat în funcţie de situaţia epidemiologică.

Ţinând cont de perioada de incubare de la 2 la 14 zile şi de posibilitatea infecţiilor fără simptome, este important să se evite strângerile de mână şi sărutările, precum şi mijloacele de transport în comun aglomerate, reuniunile neesenţiale şi adunările în masă.

În general, oamenii trebuie să rămână acasă pe cât posibil şi să-şi limiteze pe cât posibil contactele.

Hrana şi aprovizionarea cu produse esenţiale nu sunt ameninţate şi achiziţionarea de mari cantităţi de mărfuri nu este necesară.

Măsuri mai stricte vor trebui probabil luate de la caz la caz şi adaptate contextului naţional/regional, inclusiv carantinele obligatorii.

Măsurile vor trebui luate în coordonare cu celelalte state membre ale UE şi ţările vecine vor trebui să fie informate în toate cazurile. Orice măsură luată în mod izolat este mai puţin eficientă.

Se recomandă ca toate statele membre ale UE să adopte cel puţin următoarele măsuri:

1.Izolarea obligatorie a pacienţilor cu COVID-19;

2.Autoizolarea voluntară a persoanelor vulnerabile, precum vârstnicii şi cele cu afecţiuni medicale subiacente, precum hipertensiunea, diabetul, bolile cardiovasculare, maladiile respiratorii cronice şi cancerul.

3.Închiderea locurilor de întâlniri sociale şi culturale, cum ar fi baruri, cluburi de noapte, restaurante, cafenele, muzee, teatre, cinematografe, cluburi sportive etc.

4. Închiderea lăcaşurilor religioase, inclusiv a bisericilor şi anularea evenimentelor religioase.

5. Închiderea instituţiilor de învăţământ, precum şcolile (în afară de cazurile în care circumstanţele justifică contrariul), universităţile şi institutele de cercetare şi promovarea alternativelor online.

6.Închiderea creşelor, cu aplicarea unor dispoziţii privind personalul esenţial, cum ar fi cămine de zi, sau programe de sprijin financiar ca vouchere, pentru a nu expune persoane vulnerabile unui risc sporit prin programe de îngrijire alternativă.

7.Limitarea modalităţilor de vizită la categorii speciale de populaţie (unităţi de îngrijire de lungă durată, instituţii psihiatrice, închisori).

8.Să se ia măsuri la locurile de muncă pentru a promova munca la distanţă, programe şi schimburi de lucru flexibile, distanţare fizică în spaţiul de lucru, utilizarea crescută a corespondenţei electronice şi teleconferinţelor, reducerea contactelor între angajaţi şi clienţi, precum şi politici de concediu flexibile.

9.Toate adunările în masă (evenimente sportive, concerte, festivaluri, conferinţe, târguri comerciale, sărbătoriri, reuniuni politice etc) trebuie sistate şi, în general, adunările trebuie descurajate.

10.Amânarea oricăror proceduri administrative neesenţiale.