Recentele analize arată că în cadrul administraţiilor publice locale sunt foarte frecvente abuzuri, excese de putere şi decizii ilegale în urma cărora au de suferit comunităţile. Şi aici este vorba despre achiziţii trucate, despre înstrăinarea de terenuri sau alte ilegalităţi care, în consecinţă, provoacă prejudicii de proporţii localităţilor.
De la începutul anului 2018, au fost pornite 62 de cauze penale pentru corupţie în cadrul administraţiilor locale, iar în calitate de subiecţi au figurat primari, preşedinţi de raion, secretari ai consiliilor locale, şefi ai direcţiilor cu profil etc. Informaţiile au fost prezentate de către vicedirectorul CNA, Lidia Chireoglo, la şedinţa Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică, transmite IPN.
Lidia Chireoglo a declarat că fenomenul corupţiei în administraţia publică locală este cauzat de lipsa transparenţei în procesul de trecere a patrimoniului public către sectorul privat, dar şi de neimplicarea cetăţenilor în identificarea şi sesizarea cazurilor de corupţie. „Şi nu în ultimul rând – lipsa stimulentelor materiale. Ultima sperăm că va fi exclusă cât mai curând din vulnerabilităţi, întrucât Guvernul a luat anumite decizii cu privirea la creşterea salariilor în administraţia publică locală”, a notat Lidia Chireoglo.
Pe parcursul anului curent, ofiţerii CNA au identificat atribuirea terenurilor în arendă fără licitaţii publice, stabilirea preţurilor de arendă sau de vânzare a terenurilor ce nu corespund celui reglementat, perfectarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire în lipsa documentelor obligatorii, perfectarea autorizaţiilor de schimbare a destinaţiilor construcţiilor şi încăperilor în lipsa studiilor de fezabilitate. S-a mai constatat privatizarea încăperilor la preţ diminuat, trucarea licitaţiilor publice privind achiziţia de bunuri şi servicii, delapidarea mijloacelor financiare în procesul realizării lucrărilor de construcţii şi reparaţii.
În finalul audierilor, deputatul Eugen Carpov a menţionat că va fi aprobată o decizie în care se va semnala necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal şi extinderii competenţelor instituţiilor de stat în monitorizarea activităţii autorităţilor publice locale.
