„Includerea artificială a teritoriului locuit compact cu minoritatea românească în componenţa unor macro-raioane diferite va determina o asimilare forţată, fapt ce intră în contradicţie cu obligaţiile internaţionale asumate benevol de Ucraina. Menţionăm că în contextul nerezolvării problemei privind predarea în limba maternă în şcolile minorităţilor naţionale, creată de guvernarea anterioară, în loc să se dezamorseze starea conflictuală, scenariul care se conturează poate deveni un motiv pentru agravarea situaţiei interetnice într-un ţinut cunoscut ca fiind tolerant”, se arată în textul Memoriului, citat de agenţia cernăuţeană de presă BucPress.

Potrivit sursei citate, solicitarea CNRU a fost formulată bazându-se pe normele europene. Memoriul CNRU a fost adresat în data de 28 mai preşedintelui Ucrainei Volodimir Zelenschi, premierului din Ucraina Denis Şmigal, şefului parlamentului Dmitri Razumcov, guvernatorului regiunii Cernăuţi, Serhii Osaciuc, şefului Consiliului Regional Ioan Muntean şi parlamentarului (deputatul poporului este denumirea oficială a membrilor parlamentului unicameral al Ucrainei) Gheorghe Mazuraşu, li se solicită să nu admită divizarea administrativ-teritorială a românilor. „Cele patru raioane cu populaţie compactă românească în cadrul reformei administrativ-teritoriale în regiunea Cernăuţi să fie incluse într-un singură unitate administrativ–teritorială (aşa-numitul macro-raion)”, propune CNRU.

Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina este o uniune a peste 20 de asociaţii, organe de presă şi edituri, centre culturale româneşti din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia, Kiev şi Odesa. În contextul reformei administrativ-teritoriale, demersul faţă de autorităţilor centrale şi locale de a nu permite divizarea comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi este unul natural şi, de altfel, are corespondent şi în cazul altor comunităţi etnice cum ar fi cea ungurească – deosebit de activă în regiunea Transcarpatia şi unde a solicitat în repetate rânduri crearea unui singur macro-raion care să includă comunităţile cu populaţie predominant maghiară – şi cea bulgară, recent parlamentul de la Sofia protestând faţă de intenţia autorităţilor ucrainene de a desfiinţa un raion cu populaţie preponderent bulgară din regiunea Odesa.

CNRU a fost înregistrat oficial de organele competente de justiţie ale Ucrainei în martie 2020. La nivelul regiunii Cernăuţi au fost avansate mai multe proiecte de reorganizare a raioanelor, între care unul chiar şi în funcţie de bazinele hidrografice principale. Cele mai des vehiculate forme de reorganizare privesc o oarecare comasare a raioanelor Putila şi Vijniţa cu Storojineţ (măcar parţial); a raioanelor Noua Suliţă (măcar parţial), Hotin (fie parţial, fie în totalitate), Secureni, Chelmenţi şi oraşului Novodnistrovsk (aici sunt înregistrate şi tensiuni de altă natură pe fondul comasării unor sate aparţinătoare cui o nouă comunitate teritorială unită înfiinţată la nivelul raionului Secureni); a raioanelor Adâncata, Cozmeni, Herţa, Zastavna, oraşul Cernăuţi şi, eventual, părţi din raioanele Noua Suliţă, Hotin şi Storojineţ (în ultimul an au fost vehiculate tot felul de variante pe această temă). În contextul în care raioanele Herţa şi Noua Suliţă sunt în mare parte româneşti iar în Adâncata este încă o majoritate strânsă de partea românilor iar la Storojineţ o pondere semnificativă de circa o treime, abordarea CNRU este una firească de a conlucra unii cu alţii, nu de a fi despărţiţi şi incluşi în macro-raioane cu populaţie predominant ucraineană.

Precizăm că în oraşul Cernăuţi există o comunitate românească, situată preponderent la suburbii cum ar fi Roşa, însă per total românii sunt în minoritate iar estimările fluctuează între 12 şi 20 de mii de membri, în funcţie de sursă. Un recensământ al populaţiei în Ucraina nu s-a mai făcut din 2001, prin urmare este un grad mare de volatilitate/relativitate în estimările prezentate de oficialităţi. Dacă avem în vedere o serie de scenarii cum că nici în 2021 nu va fi recensământ pe fondul situaţiei dificile economic, atunci perspectiva devine din ce în ce mai opacă. În mod cert, alte comunităţi româneşti semnificative în regiunea Cernăuţi nu mai sun cu excepţia comunei Co­-lincăuţi din raionul Hotin cu peste cinci mii de locuitori, în mare parte etnici români. Desigur că sunt cetăţeni şi în alte raioane cernăuţene care s-au declarat români/moldoveni, însă ponderea lor nu trece de 5% în cele mai multe cazuri. (D.P.)