Organizaţia Transparency International Moldova şi-a propus să analizeze activitatea întreprinderilor publice şi a constatat că uneori e mai profitabil să fii angajat la stat decât în mediul privat. În unele instituţii sunt prime în bani care depăşesc de câteva ori valoarea salariului sau numiri preferenţiale în consiliile de administraţie. Reprezentanţii organizaţiei spun că au fost întreprinderi care au refuzat să participe la chestionare, motivând că nu sunt furnizori de informaţii, chiar dacă legea îi obligă.
Potrivit organizaţiei Transparency International Moldova, concluziile au fost formulate după analiza informaţiilor furnizate de către 38 de întreprinderi ale statului. S-au descoperit incălcări ale contractelor de salarizare şi acordare de prime pentru directori şi angajaţi sau crearea de facilităţi nemeritate la locul de muncă.
„Doar un singur exemplu, hotărârea de Guvern privind remuneraţia administraţiei cuprinde salariul de funcţie, concediu anul, precum şi alte plăţi. Iar dacă deschidem paranteza la alte plăţi constatăm că avem premii cu ocazia jubileelor, sărbătorilor naţionale, pur şi simplu nu ne ajung degete la ambele mâini ca să le enumerăm. Chiar dacă există plafoane”, a spus IANA SPINEI, expert, Transparency International Moldova.
Autorii studiului spun că fiecare a 5-a întreprindere verificată nu a indicat ce retribuţie primeşte fiecare membru al Consiliului de Administraţie. In plus, se mai fac destule angajări prin relaţii personale, influenţe politice sau favoritisme. Au fost găsite cazuri în care, într-un an, o persoană a fost membru în Consiliul de Administrare la 10 întreprinderi de stat.
„Mărimea remuneraţiei membrilor Consiliului de Administrare rămâne un supliment consistent la salariu. MUSCA 24:04-24:16 Salariul de bază 182 de mii de lei, venitul din activitatea de reprezentant al statului”, a spus IANA SPINEI, expert, Transparency International Moldova.
Studiul arată că reprezentanţii Întreprinderilor de Stat nu sunt transparenţi în procesul de achiziţii de bunuri sau servicii. Întreprinderile de stat nu sunt străine nici faţă de fenomenul conflictului de interese. Instituţiile nu publică pe site-uri rapoartele controalelor Inspecţiei Financiare sau cele ale Curţii de Conturi.
„CNA şi Procuratura Anticorupţie a relatat că în această perioadă de timp au fost pornite 100 de dosare penale. Printre ele, cauze penale la Calea Ferată, Poşte Moldovei, Metalferos, întreprinderi din domeniul silviculturii. De menţionat că nu sunt vizaţi şefii întreprinderilor, ci executori de rând”, a spus IANA SPINEI, expert, Transparency International Moldova.
Paginile web ale întreprinderilor de stat sunt sărace în informaţii de interes public. Reprezentanţii Agenţiei Proprietăţi Publice, instituţie care deţine pachetul majoritar de acţiuni la întreprinderile de stat, ne-au declarat că vor veni mai târziu cu o reacţie.
Studiul organizaţiei Transparency International – Moldova a fost realizat în perioada 2018-2019 în cadrul proiectul "Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile", cu susţinerea Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos.
„Doar un singur exemplu, hotărârea de Guvern privind remuneraţia administraţiei cuprinde salariul de funcţie, concediu anul, precum şi alte plăţi. Iar dacă deschidem paranteza la alte plăţi constatăm că avem premii cu ocazia jubileelor, sărbătorilor naţionale, pur şi simplu nu ne ajung degete la ambele mâini ca să le enumerăm. Chiar dacă există plafoane”, a spus IANA SPINEI, expert, Transparency International Moldova.
Autorii studiului spun că fiecare a 5-a întreprindere verificată nu a indicat ce retribuţie primeşte fiecare membru al Consiliului de Administraţie. In plus, se mai fac destule angajări prin relaţii personale, influenţe politice sau favoritisme. Au fost găsite cazuri în care, într-un an, o persoană a fost membru în Consiliul de Administrare la 10 întreprinderi de stat.
„Mărimea remuneraţiei membrilor Consiliului de Administrare rămâne un supliment consistent la salariu. MUSCA 24:04-24:16 Salariul de bază 182 de mii de lei, venitul din activitatea de reprezentant al statului”, a spus IANA SPINEI, expert, Transparency International Moldova.
Studiul arată că reprezentanţii Întreprinderilor de Stat nu sunt transparenţi în procesul de achiziţii de bunuri sau servicii. Întreprinderile de stat nu sunt străine nici faţă de fenomenul conflictului de interese. Instituţiile nu publică pe site-uri rapoartele controalelor Inspecţiei Financiare sau cele ale Curţii de Conturi.
„CNA şi Procuratura Anticorupţie a relatat că în această perioadă de timp au fost pornite 100 de dosare penale. Printre ele, cauze penale la Calea Ferată, Poşte Moldovei, Metalferos, întreprinderi din domeniul silviculturii. De menţionat că nu sunt vizaţi şefii întreprinderilor, ci executori de rând”, a spus IANA SPINEI, expert, Transparency International Moldova.
Paginile web ale întreprinderilor de stat sunt sărace în informaţii de interes public. Reprezentanţii Agenţiei Proprietăţi Publice, instituţie care deţine pachetul majoritar de acţiuni la întreprinderile de stat, ne-au declarat că vor veni mai târziu cu o reacţie.
Studiul organizaţiei Transparency International – Moldova a fost realizat în perioada 2018-2019 în cadrul proiectul "Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile", cu susţinerea Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos.
