Corupţia la nivel înalt rămâne o problemă în toate ţările din Balcanii de Vest şi cele ale Parteneriatului Estic. Moldova şi Ucraina au suferit în mod special de pe urma fraudelor bancare, înregistrând puţine progrese în urmărirea penală a celor implicaţi şi în procesul de recuperare a activelor fraudate. În Republica Moldova, au fost întreprinse acţiuni importante, dar aceste eforturi trebuie fortificate şi susţinute. În Ucraina, este important de a menţine şi consolida independenţa instituţiilor anticorupţionale. Sprijinul UE pentru aceste ţări va fi condiţionat în continuare de progresele concrete din agenda reformelor, în special, în domeniile anticorupţiei şi justiţiei, se arată într-un raport al Comisiei Europene privind evaluarea îndeplinirii cerinţelor de liberalizare a vizelor de către ţările Balcanilor de Vest şi ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, citat de IPN.
În raport se menţionează că toate ţările (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia, precum şi Georgia, Moldova şi Ucraina) au continuat să ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea crimei organizate, inclusiv prin cooperare operaţională cu forţele de ordine ale statelor membre. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în abordarea problemelor de securitate, generate de provocările ce ţin de criminalitate.
În raportul Comisie Europene se arată că toate ţările evaluate continuă să ia măsuri pentru a face faţă provocărilor privind migraţia ilegală şi protecţia frontierelor. Coordonarea dintre autorităţile de frontieră şi cooperarea privind readmisia şi returnarea cu toate ţările din Balcanii de Vest şi Parteneriatul Estic rămân pozitive. Majoritatea covârşitoare a cetăţenilor din ţările fără viză sunt călători de bună credinţă cu motive legitime de a călători în UE. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi în plus pentru a soluţiona problemele existente, inclusiv prin campanii-ţintă de informare referitor la drepturile şi obligaţiile călătoriilor fără viză.
Raportul urmăreşte obligaţia Comisiei în cadrul mecanismului consolidat de suspendare în materie de vize, adoptat în martie 2017, de a monitoriza îndeplinirea continuă a cerinţelor de liberalizare a vizelor de către ţările terţe şi de a raporta Parlamentului European şi Consiliului cel puţin o dată pe an. Raportul este al treilea din mecanismul de suspendare a vizelor, care urmează după primul raport privind mecanismul de suspendare a vizelor din decembrie 2017 şi al doilea raport privind mecanismul de suspendare a vizelor, emis în decembrie 2018. Datele din acest raport se referă la anul calendaristic din 2019 şi la prima jumătate a anului 2020.
În general, schema de călătorie fără vize şi-a îndeplinit scopul: a consolidat contactul dintre persoane între Balcanii de Vest şi ţările Parteneriatului Estic şi UE, inclusiv cu comunităţile diasporei din statele membre, îmbunătăţirea oportunităţilor de afaceri şi a schimburilor culturale, şi a permis cetăţenilor ţărilor cu regim liberalizat de vize să cunoască mai bine UE.
Călătoriile fără viză pentru cetăţenii Muntenegrului, Serbiei şi Macedoniei de Nord sunt în vigoare din decembrie 2009. Pentru cetăţenii din Albania şi Bosnia şi Herţegovina, călătoria fără vize este posibilă începând cu sfârşitul anului 2010. Pentru Moldova călătoria fără vize a intrat în vigoare în aprilie 2014, pentru Georgia în martie 2017 şi pentru Ucraina în iunie 2017.
