Concerte, expoziţii şi multă voie bună. Sute de oameni au venit să sărbătorească ziua oraşului Cernăuţi. Deşi este mult mai modest faţă de anii precedenţi, evenimentul nu a trecut neobservat. Doar măştile purtate mai amintesc faptul că suntem totuşi în pandemie. În rest, oamenii, îmbrăcaţi în straie naţionale au mers să sărbătorească îndrăgitul oraş.

GHEORGHE POSTEUCA, locuitor Cernăuţi: "Mă mandresc ca locuiesc in acest oras, Iubesc strazile acestui oras cu o istorie frumoasa si am studiat-o pentru ca e intersant cum oameni din diferite nationalitati au locuit aici si au gasit limba comuna, un trai cald si bun".

Numit şi mica Vienă, oraşul Cernăuţi are un trecut tumultuos. 4 secole a făcut parte din Moldova, iar mai târziu, a trecut sub conducerea Imperiului Habsburgic, perioadă în care a fost transformat într-o adevărată bijuterie arhitecturală. Acest lucru îl demonstrează sediul Universităţii din Cernăuţi, fosta reşedinţă mitropolitană a Bucovinei, inclusă în patrimoniul UNESCO. Indiferent de etapele prin care a trecut, totuşi, în Cernăuţi bate inima românească.

MARIA GHERMAN, locuitor Cernăuţi: "In fiecare an venim an venim ne place foarte mult, chiar daca suntem romani, aici vorbim orice limba dorim, 00.21 //00.29 Nimeni nu ne incurca sa vorbim limba noastra pentru ca suntem romani adevarati. Ne place mult aceasta sarbatoare".

Prima atestare documentară a oraşului Cernăuţi este în 1408, în hrisovul emis de domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun.