Ce spun experţii despre Strategia Militară: Un document care există deoarece trebuie să existe. Efectele sale vor fi minime
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Ce spun experţii despre Strategia Militară: Un document care există deoarece trebuie să existe. Efectele sale vor fi minime

Guvernul de la Chişinău a aprobat în şedinţa de săptămâna trecută „Strategia militară” pentru anii 2018-2022. Unii experţi şi jurnalişti au botezat acest eveniment drept o „premieră” pentru ţara noastră.

Experţii în probleme de securitate salută decizia Guvernului de a adopta un asemenea document, însă rămân multe întrebări şi nedumeriri despre efectele şi potenţialul acestui document.

Fostul secretar de stat în Ministerul Apărării, Dumitru Mînzărari susţine că Guvernul a făcut un pas pozitiv, însă nu până la capăt.

„În linii generale, se observă calitatea slabă a documentului. Secţiunile nu sunt concordate între ele tematic şi logic – vorbind pe alocuri despre lucruri diferite. Documentul are multe lucruri de prisos, dar evită să includă elemente intrinseci unei strategii militare.  Mai detaliat, în primul rând, structura documentului nu este logic solidă. Principiile generale nu sunt la începutul textului, ca şi definiţiile. Dacă citim documentul, e dificil să-i percepem logica generală de acest ghid strategic tematic. În al doilea rând, se observă o eroare în selectarea nivelului de analiză în cazul evaluării ameninţărilor. SM prezintă o evaluare de ameninţării prea generală pentru un astfel de document, şi potrivită mai mult unui document strategic ierarhic superior. La fel, SM scoate în vileag că nu poate înţelege bine natura ameninţărilor moderne, folosind eronat diferite cuvinte in vogă – ameninţări “asimetrice” sau „hibride”, fără să clarifice tehnic unele din ele. Noţiunea “asimetrice” în genere nu este la locul său, pentru că, de regulă, e utilizată să explice un conflict armat între un actor statal mai puternic şi altul non-statal mai slab. Bine, să acceptăm că Moldova are definiţia sa proprie a ameninţărilor asimetrice. Însă documentul, la fel, divulgă înţelegerea slabă a ameninţărilor hibride, care de fapt au componentă militară, iar SM le diferenţiază”, a declarat Dumitru Mînzărari pentru TVR MOLDOVA.

Expertul spune că Strategia nu este suficient de tehnică şi nu scoate detalii la lumină în ceea ce priveşte ameninţările concrete cu care se confruntă Republica Moldova şi pe care SM urmează să le adreseze.

„Doar, anume ameninţările concrete şi determină strategia de contracarare a acestora. Se creează impresia, că autorii nu au o claritate bună despre ameninţări. Cum, atunci, se pot planifica şi optimiza resursele de apărare reduse ale ţării, pentru a pregăti capacităţi concrete de contracarare a ameninţărilor? Îi vom da dreptate SM că scoate în evidenţă unele riscuri generate de forţele militare a regimului separatist. Dar este o evaluare tehnică incompletă. Apoi, rolul forţelor militare ruse nu este dezvoltat suficient cu referinţă la Moldova, dar este referinţa ameninţării lor la securitatea Ucrainei?”, se întreabă fostul secretar de stat.

Şi expertul IDIS Viitorul Rosial Vasiloiu este sceptic în vederea capacităţii de implementare a acestei strategii. Analistul consideră că cu un buget atât de mic alocat pentru apărare. Expertul spune că existenţa unui document este mai bună decât lipsa acestuia, şi că Strategia militară stabileşte unele provocări la adresa securităţii statului, însă nu spune până la capăt cum pot fi combătute aceste ameninţă şi mai ales cu ce resurse.

„Urmează să vedem cum va fi implementat acest document, care trebuie să spunem că a venit cam târziu, vorbim de finalul mandatului actualului Guvern. Trebuie să vedem şi cu ce resurse îşi propune Guvernul să execute această strategie”, a subliniat Vasiloi.

Experţii au ajuns la concluzia că Strategia Militară are carenţe şi la capitolul etapele de implementare.

„Etapele de implementare trezesc şi ele întrebări. Nu este claritate logică în structura lor şi în direcţiile prioritare. De exemplu, etapa a doua ne indica dezvoltarea „structurilor luptătoare”, dar şi iniţierea de procurare a tehnicii. În etapa a treia continuăm să procurăm tehnică. Logica ar indica că procurarea de tehnică ar urma să preceadă dezvoltarea „structurilor luptătoare”, care, incluzând pregătirea de luptă, se face pe baza tehnicii şi ar putea evolua în dependenţă de mijloacele tehnice şi parametrii acesteia. Încă un paradox este că pe când indicăm că principala ameninţare vine de la forţele armate ale regimului separatist, obiectivul principal al etapei a doua de implementare (care pregăteşte forţele) este dezvoltarea capacităţii de participare în operaţiuni de menţinere a păcii.
 
Şi, cu toate aceste neajunsuri, SM evită să răspundă la întrebarea principală – care este totuşi acea soluţie strategică, pe care Republica Moldova a pregătit-o, pentru a o ajuta să reziste ameninţărilor cu care se confruntă? Da, Armata Naţională va fi pregătită să lupte. Dar cum?”, conchide Dumitru Mînzărari.
 
 
Similare