„Şi atunci de ce ne mai miră că avem cea mai mică speranţă de viaţă din Europa, din acest considerent. Nu poţi să ai o natură bolnavă şi lume sănătoasă”, a spus ALECU RENIŢĂ, ecologist.

Aproape 4 mii de depozite de gunoi. Este cifra în continuă creştere a mizeriilor care atentează la sănătatea cetăţenilor. În raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este scris, negru pe alb, că 70 la sută dintre bolile basarabenilor sunt cauzate de poluare, inclusiv cea care vine de la gropile de gunoi ilegale.

„Sunt peste 3600 de gunoişti în ţară, noi avem 800 şi ceva de localităţi, cam iese în mediu patru, cinci gunoişti per localitate. Am întâlnit sat care are 20 de gunoişti. Asta este ceva ieşit din comun”, a precizat IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.

Gunoiştile sunt locuri în care nu va putea ajunge niciodată. Descompunerea deşeurilor aruncate la sol va dura secole. Substanţele toxice care se infiltrează în pământ au reuşit să transforme 40% dintre terenurile agricole în terenuri în nefertile. Tot ele poluează 80 la sută dintre apele subterane dar şi pe cele de suprafaţă.

„Nu avem niciun rîu din cele peste 3200 de rîuri niciunul nu corespunde standartului de calitate”, a declarat ALECU RENIŢĂ, ecologist.

Mergem la Floreşti. Aici, de o săptămână, un oraş întreg este acoperit cu un fum toxic de la groapa de gunoi, veche de juma de secol. Focul ar fi izbucnit de la un recipent cu gaz supraîncălzit de soare.

Când vântul a suflat în altă direcţie ni s-a deschis o privelişte la un morman de gunoi. Cine ar fi ştiut că dealurile noastre ascund asemenea dezastru.

Paznicii ne spun că, pe timpuri, în locul gunoiştei erau livezi. Unii săteni, ademeniţi de priveleşti, şi-au construit vile, pe care le-au lăsat apoi în paragină din cauza mirosului şi a pericolului de moarte ce vine de la deşeuri.

Primarul din Floreşti, ales acum un an în funcţie, dă din umeri şi spune că nu are nicio soluţie pentru a gestiona eficient deşeurile din oraş. Zice că nici predecesorii săi nu i-au lăsat vreun proiect, aşa că, actualul edil, ca şi foştii primari, aşteaptă şi el un program de stat.

„Aşteptăm iniţiativa guvernului, sunt proiecte de sortare a gunoiul. – Adică vă lăsaţi în nădejdea autorităţilor centrale? – Da. – Dar la granturi europene de ce nu aplicaţi? – O să aplicăm şi la bancuri europene. – Poftim? – O să aplicăm şi la bancuri europene. – Granturi. – Da, da granturi dacă o să fie”, a precizat IURIE GANGAN, primar, Floreşti.

Mergem la Orhei. Oraşul s-a schimbat la faţă în ultimii ani, însă problema gunoiului a rămas ca în perioada sovietică. Mormanele de deşeuri din oraş sunt aruncate într-o zonă pitorească, însă respiraţia îţi este tăiată mai degrabă de duhoare, decât de peisaje.

Problema gunoaielor în Orhei este soluţionată uşor şi fără prea mari bătăi de cap pentru autorităţile publice locale. La gunoiştea oraşului muncitorii au adus pământ, iar cu ajutorul acestora acoperă cu regularitate toate deşeurile. Iar într-un final se crează dealuri artificiale, deasupra lor observăm iarbă, iar în unele cazuri şi copaci, însă în realitate acestea nu sunt decât nişte mormane de gunoi.

Chiar dacă gunoiul din Orhei este acoperit cu pământ, am găsit şi zone unde deşeurile ard. Nimeni nu uda gunoiul pentru a preveni un eventual incendiu. Aşa că, nici cea mai simplă regulă, cum ar fi evitarea izbucnirii incendiilor la gunoişti, nu este respectată la noi.

„La câte gunoişti în ţară am fost nu am văzut nicăieri să se respecte în general ceva”, a spus IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.

Din cele peste 3600 de gunoişti, doar 1200 sunt autorizate. Doar una respectă câteva standarde de funcţionare, însă şi acelea sovietice. Pe hârtie, la poligonul de la Ţânţăreni, se scrie că de acolo s-ar scoate levigatul, material care apare în urma fermentării deşeurilor. Acesta este aruncat peste gunoi pentru a menţine în permanenţă deşeurile umede. Însă în realitate, luând în consideraţie că depozitul de gunoi de la Ţînţăreni arde de câteva zile, ne este greu să credem că acolo s-a lucrat după norme iar levigatul nu a fost lăsat pur şi simplu să pătrundă în sol.

„Atunci când se adună straturile de deşeuri organice se elimină metan, care respectiv cresc temepraturile în interior şi încep să se autoinflameze. Mulţi zic că au dat foc la gunoişte. La gunoişte nu este necesar să dai foc ea singură se aprinde”, a precizat IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu

Satele sunt practic inundate de tot mai multe gunoişti ilegale. În localitatea Clişova, am găsit gunoi chiar peste drumul central al satului, la doi paşi de casele oamenilor. Gunoiştea este chiar lângă terenurile agricole unde se cultivă porumb, grîu şi floarea soarelui. Revoltător este faptul că cetăţenii de la sate habar n-au ce pericol prezintă deşeurile aruncate lângă fântânile de unde beau apă şi lângă culturile pe care apoi le consumă.

Din cele 70 de oraşe ale Republicii Moldova, doar în 19 localităţi, teoretic, se sortează deşeurile. În 10 dintre ele – este sortat numai plasticul. În două centre raionale – plasticul şi hârtia, în unul – plasticul şi sticla şi doar în trei oraşe este sortată hârtia, sticla şi plasticul. În Teleneşti am găsit mai multe containere pentru sortarea plasticului, iar secretarul consiliului raional ne asigură că tot plasticul sortat în oraş este ulterior dus la reciclare.

„După aceea se compactează şi se transmite la unităţile pe care îl prelucrează”, a menţionat NICOLAE NĂSTASE, secretar, Consiliul Orăşenesc, Teleneşti.

Aşa că, am mers la întreprindere unde este dus tot plasticul sortat de localnici ar fi fost dus la recilcare. Am găsit însă PET-uri care stau nemişcate de ani de zile.

Tot pe teritoriul întreprinderii  am găsit aruncate la putrezit zeci de containere pentru sortarea mai multor tipuri de gunoi. Acestea au fost cumpărate în 2009 în cadrul unui program de finanţare pentru gestionarea deşeurilor. Au primit banii pentru autospeciale şi containere, însă primăria s-a împotmolit în gunoi şi nu a mai fost în stare să ducă la un bun sfârşit proiectul.

„Acest proiect a fost primul an, costurile pentru a transporta sticla, hârtia erau foarte mari, de aceea întreprinderea s-a dezis de colectarea sticlei şi a hârtiei”, a spus NICOLAE NĂSTASE , secretar, Consiliul Orăşenesc, Teleneşti.

Republica Moldova reciclează mai puţin de 10 la sută dintre deşeurile generate. O insultă la adresa cetăţenilor făcută de către statul care pretinde că îşi doreşte integrarea în Uniunea Europeană. Revoltător este faptul că mulţi dintre cetăţeni nici nu cunosc ce înseamnă sortarea.

„Unul din etaloanele culturii generale ale omului este atitudinea lui faţă de mediu”, a declarat ALECU RENIŢĂ, ecologist.

Aşa că, cele mai multe exemple de sortare a deşeurilor le vedem la tinerele familii, care conştientizează ce dezastru vor moşteni copiii noştri, dacă nu ne vom schimba, de astăzi, atitudinea faţă de mediul înconjurător.

„Sortatul trebuie să devină o obişnuiţă, aşa cum ne soălăm şi pe dinţi”, a spus ALEXANDRINA JARDAN.

Sortarea o fac agenţii economici privaţi, care câştigă băni din reciclare. Iar astfel de afaceri, în Republica Moldova, le putem număra pe degetele de la o singură mână. În Chişinău, există o fabrică prin care trece zilnic tot gunoiul generat în oraş. Este sortat de 200 de angajaţi în loc să fie sortat de fiecare cetăţean la domiciliu. 50% dintre deşeurile Chişinăului sunt reciclate, iar restul, aproape 8 mii de tone, merg lunar la groapa de gunoi din Ţînţăreni.

„La depozitul de gunoi din Ţînţăreni loc nu este la infinit, noi salvăm groapa de gunoi cu 50 la sută din deşeuri”, a spus IRINA BALICA, manager, uzină de sortare şi reciclare

Ridicol este că, în Chişinău, există containere pentru sortare separată. Când vine autospeciala, totul se încarcă claie peste grămadă. Şi asta pentru că municipalitatea nu ar avea bani pentru procurarea maşinilor care să colecteze gunoiul separat. Sortarea care se face la fabrică costă, iar agentul economic spune că vrea să ceară autorităţilor municipale o taxă pentru sortare. Asta pentru că locuitorii oraşului achită doar o plată simbolică doar pentru depozitarea deşeurilor la Ţînţăreni. În caz contrar, uzina ar putea să se închidă la anul.

„Dacă nu am fi colectat peturi din 2005, atunci toată suprafaţa Chişinăului ar fi fost acoperită până la 1 metru cu peturi”, a spus IRINA BALICA, manager, uzină de sortare şi reciclare.

Grav este că nici măcar deşeurile medicinale, despre care ştim că sunt cele mai periculoase, nu sunt sortate şi reciclate. Avem doar o singură companie care primeşte deşeuri medicinale, însă doar de la instituţii. Ruşinos este şi faptul că singura instituţie din Republica Moldova abilitată pentru expertize de mediu nu dispune de un laborator care să monitorizeze starea gunoiştilor. Agenţia de Mediu nu verifică nici calitatea solului din apropierea gropilor de gunoi şi nici calitatea apei din fântâni.

„Peste câteva milioane de ani pe locurile unde sunt depozitele mari de deşeuri vro fi depozite de petrol şi gaz că în asta se transformă”, a declarat IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.

Gropile de gunoaie sunt nişte bombe ecologice apărute din nepăsarea cetăţenilor, dar şi a celor plătiţi din banii publici. Aceştia se pare că nu dau nici doi bani pe sănătatea ecologică a Republicii Moldova cu toate că avem şi o strategie de mediu care prevede crearea unui sistem de gestionare a deşeurilor. Dar, nimic nu s-a mai întâmplat după 30 de ani de indepedenţă.

„Dacă legea deşeurilor se va implementa, atunci fiecare om şi agent economic va sorta separat. Şi la Ţînţăreni unde zilnic generăm 600 de tone de deşeuri va ajunge la gropa nu atâtea tone, dar aşa ca în Germania unde ajunge 3%. Noi trebuie să sortăm şi să reciclăm. Iar ministerul mediului trebuie să fie responsabil şi de implementarea acestor politici”, a spus IRINA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.

Secretarul de stat al Ministerului Mediu, Maxim Popov, ne-a spus senin că nu are timp pentru a oferi comentarii la acest subiect. Şi asta pentru că a rămas fără şofer şi este nevoit să se descurce singur ca să ajungă la numeroasele şedinţe pe care le are.  Am încercat, în repetate rânduri, să luăm legătura şi cu şeful Inspectoratului de Mediu, dar de două săptămâni nu ne răspunde la telefon. Probleme cu gunoiul are fostul ministru al finanţelor, Octavian Armaşu. Din cauza acestuia, Republica Moldova ar fi ratat un suport financiar de 200 de milioane de euro, oferit de instituţiile europene încă de acum cinci ani.

„Ministerul a spus că deşeurile nu sunt prioritate pentru Republica Moldova şi pe noi asta nu ne interesează”, a menţionat IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.

Fondurile europene au fost totuşi luate de guvernul condus de Maia Sandu chiar cu o lună înainte de a expira termenul. Cu aceşti bani, conform strategiei de mediu din 2014, ar trebui create 8 depozite moderne, până în 2023. Autorităţile nu au reuşit în ultimii 6 ani decât să găsească locaţia pentru trei depozite.

„În perspectivă ele trebuie să treacă la trei. Să avem unul în nord, centru şi sud. Fiindcă esenţa este nu ca noi să depozităm aceste deşeuri, problema este ca noi să reducem să reciclăm şi să reducem”, a spus ALECU RENIŢĂ, ecologist.

Cu o strategie de mediu doar scrisă şi funcţionari care habar nu au şi nici nu le pasă de adevăratele probleme ecologice, riscăm ca, în următorii ani, să ne înecăm în gunoaie. Se va muri în continuare de cancer şi alte boli, fără ca mulţi să ştie că de fapt ne îmbolnăvim din cauza unui mediu extrem de poluat. Viitorul planetei este în mâinile noastre. Pentru asta trebuie să sortăm, să reciclăm, să reutilizăm şi să reducem din consum. În numele responsabilităţii pentru viitoarele generaţii, dacă ne vom conduce după aceste principii, vom salva şi din resursele atât de importante supravieţuirii – apa şi energia.