Astăzi, casele de cultură reprezintă un lux pentru foarte multe localităţi din Republica Moldova. Este şi cazul satului Mateuţi din raionul Rezina, acolo unde, bijuteria de cămin cultural s-a transformat într-o ruină. Edificiul impunător, construit acum trei decenii, arată ca după război, iar sătenii au rămas doar cu amintirea. Casa de Cultură, însă, poate fi reabilitată, iar sprijinul vine şi de peste Prut. Comuna Valea Seacă din România, înfrăţită cu satul Mateuţi, a donat localităţii 30 de mii de euro pentru a începe reabilitarea clădirii.
Acest tablou dezolant este valabil pentru multe edificii de cultură din Republica Moldova, care, din lipsă de bani sau interes, au fost lăsate în voia sorţii.
Edificiul Cultural din satul Mateuţi, raionul Rezina, a fost ridicat în 1989. Aproape un deceniu, căminul cultural era locul unde sătenii se întâlneau de sărbători sau când artişti de la Chişinău le păşeau pragul. Era locul unde tradiţiile şi obiceiurile neamului erau puse în valoare. Cu timpul, însă, căminul cultural s-a stins ca o lumânare, au fost trase obloanele, iar prin interior şuieră vântul.
Această sală mare a casei de cultură are o capacitate de 400 de locuri. Dacă pe timpuri, oamenii intrau cu zâmbetul pe faţă, acum le apare tristeţea. Scaunile sunt distruse, iar scena abia de mai ţine. Ca să te urci trebuie să ai mare grijă, întrucât rişti să ajungi cu picioarele printre scânduri.
Starea în care a ajuns acest edificiu cultural e o mare durere pentru localnici, care, în ultimii douăzeci de ani, au privit neputincioşi, cum se ruinează bijuteria satului. Sătenii trăiesc, deocamdată, doar cu amintirile. Pentru prima dată, casa de cultură şi-a deschis larg uşile pe 11 august 1989, iar bucuria acelei zile este vie şi astăzi. Pe această scenă a urcat marele rapsod al neamului, Nicolae Sulac, actorul Mihai Volontir, Olga Ciolacu, fraţii Bivol, a încins atmsofera şi ansamblul Joc.
„Prima zi când s-a deschis casa de cultură a fost pe 11 august în 89. Această zi nu o să o uităm niciodată. Întâi s-a început deschiderea casei de cultură a fost Nicolaie Sulac cu ansamblul dumnealui şi a fost deschiderea. După ce s-a prezentat concertul cu maestrul am prezentat noi concertul. Nu putem să uităm că aici erau la intrare puse covoare roşii, pragurile frumoase, sala era arhiplină. Ne doare inima, cum să nu ne doară, era totul vopsit, strălucea tot, podeaua era podea, scaunele, scaune., scena, scenă, perdele, ce măsuri frumoase se petreceau aici”, a declarat VERA ŞTIRBU, fost director a Casei de Cultură.
Tot în această sală, gospodinele satului organizau tradiţionalele şezători.
„Făceam şezători, nişte şezători frumoase, mai pe scurt tare frumos, lumea se grămădea. Noi veneam ca la noi acasă, dacă eram deprinse să facem toate repetiţiile acestea. Tare frumos a fost, tare frumoasă casă de culturăă, ne părea că ca a noastră nu e la nimeni, dar dacă nu s-a pus acoperiş la vreme s-a prins a distruge”, a spus LIUBA URSACHI, locuitoare, satul Mateuţi.
Tot aici, cu mai bine cu 20 de ani în urmă, sătenii se adunau la film. Erau unicul loc de distracţie din localitate. Acum însă şi acesta este distrus.
„Cel mai de preţ erau, dacă erau filme indiene, după ce celelalte scurte metraje, la acestea tot veneam şi veneam cu întreaga familie. Pe urmă copii au crescut şi veneau ei singuri încoace. Ecranul era cât vedeţi schelile acestea, de sus se vedea, era foarte interesant. Îmi pare rău că cresc copii şi nepoţeii noştri şi nu au unde veni”, a spus EUGENIA BARBU, locuitoare, satul Mateuţi.
După o pauză de aproape două decenii, membrii ansamblului de muzică "Comoara Satului", au revenit cu nostalgie pe scena căminului cultural, pentru a reedita, pe fundalul ruinelor din interior, atmosfera de altă dată, atunci când erau în floarea vârstei.
„Acum e şi cu frică de întrat că poate să îţi cadă ceva pe cap. Eu nu ştiu cum ştiţi mii teamă. Nu a fost gospodar, să fi fost un gospodar a lui Dumnezeu poate era şi ceva mai bun”, a spus ANDREI DONICĂ, locuitor, satul Mateuţi.
„Avem o dorinţă, că noi deacum suntem toţi în etate, dar dorim din tot sufletul ca să mai ajungem să o mai deschidem încă odată şi să lăsăm urmaşulor noştri ceva cât mai putem noi să îi învăţăm”, a declarat TATIANA URSACHI, locuitoare, satul Mateuţi.
Primarul localităţii, Angela Ursachi, ne-a făcut un mic tur al căminul cultural. Dacă, astăzi, vedem doar praf şi ruine, pe timpuri, această clădire era un adevărat furnicar. Cu greu găseai birouri goale.
„Anterior, aici era holul, unde se petreceau discotecile pentru tineret şi iată aici avem fostele birouri. Aici a fost biroul pentru Taraful care era pe vremuri Iată acesta e un fost pian care a funcţionat pe vremuri şi a fost şi un ţambal, foarte bun dar a dispărut nu l-am apucat eu. A fost şi fanfară dar acele instrumente nu ştiu unde se află”, a menţionat ANGELA URSACHI, primarul localităţii Mateuţi.
Şi pentru că tinerii din sat nu au unde îşi petrece timpul liber, iar sătenii sunt dornici să reia tradiţiile de altă dată, să organizeze şezători şi concerte, primarul localităţii şi-a propus să renoveze Casa de Cultură. Durerea celor din Mateuţi a fost auzită de fraţii de peste Prut. În 2018, localitatea s-a înfrăţit cu localitatea Valea Seacă din judeţul Bacău, România, care a donat primăriei din Mateuţi 30 de mii de euro pentru reabilitarea clădirii. Resurse financiare a oferit şi consiliul raional Rezina. Aşa că, primarul s-a apucat de treabă.
„În baza acestui parteneriat am beneficiat de o contribuţie foarte costisitoare din partea primăriei Valea seacă, pentru executarea lucrărilor la acoperişul casei de cultură. Dacă avem acoperişul, cel puţin am stopat ruinarea”, a spus ANGELA URSACHI, primarul localităţii Mateuţi.
Planurile sunt măreţe. În Casa de Cultură va fi deschisă o bibliotecă, o sală de dansuri, vor fi amenajate spaţii de creaţie şi repetiţie pentru ansamblurile artistice.
„Aici nu vom face nici o schimbare, doar vom renova pentru a păstra proiectul iniţial. În spate în partea dreaptă o să facem un mic centru social cu cantină, cu ospătărie şi trei cabine de duş şi două maşini de spălat pentru familiile social vulnerabile. Conform devuzului de cheltuieli avem nevoie de circa şapte milioane”, a declarat ANGELA URSACHI, primarul localităţii Mateuţi.
Chiar dacă suma este una foarte mare, primarul localităţii nu se dă bătută.
„Avem asigurat bugetul pentru lucrările de tencuială la faţadă pentru exterior. Şi avem devizul de cheltuieli de circa un milion şi 12 mii pentru interior şi aici internţionez să aplic la Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale şi mediului, la acest proiect care se pregăteşte”, a spus ANGELA URSACHI, primarul localităţii Mateuţi.
Oamenii din satul Mateuţi aşteaptă nerăbdători ziua când Casa de Cultură îşi va redeschide larg uşile. Sunt români basarabeni care păstrează şi promovează cu sfinţenie, obiceiurile şi tradiţiile străbune, pe care le transmit generaţiilor viitoare.
Edificiul Cultural din satul Mateuţi, raionul Rezina, a fost ridicat în 1989. Aproape un deceniu, căminul cultural era locul unde sătenii se întâlneau de sărbători sau când artişti de la Chişinău le păşeau pragul. Era locul unde tradiţiile şi obiceiurile neamului erau puse în valoare. Cu timpul, însă, căminul cultural s-a stins ca o lumânare, au fost trase obloanele, iar prin interior şuieră vântul.
Această sală mare a casei de cultură are o capacitate de 400 de locuri. Dacă pe timpuri, oamenii intrau cu zâmbetul pe faţă, acum le apare tristeţea. Scaunile sunt distruse, iar scena abia de mai ţine. Ca să te urci trebuie să ai mare grijă, întrucât rişti să ajungi cu picioarele printre scânduri.
Starea în care a ajuns acest edificiu cultural e o mare durere pentru localnici, care, în ultimii douăzeci de ani, au privit neputincioşi, cum se ruinează bijuteria satului. Sătenii trăiesc, deocamdată, doar cu amintirile. Pentru prima dată, casa de cultură şi-a deschis larg uşile pe 11 august 1989, iar bucuria acelei zile este vie şi astăzi. Pe această scenă a urcat marele rapsod al neamului, Nicolae Sulac, actorul Mihai Volontir, Olga Ciolacu, fraţii Bivol, a încins atmsofera şi ansamblul Joc.
„Prima zi când s-a deschis casa de cultură a fost pe 11 august în 89. Această zi nu o să o uităm niciodată. Întâi s-a început deschiderea casei de cultură a fost Nicolaie Sulac cu ansamblul dumnealui şi a fost deschiderea. După ce s-a prezentat concertul cu maestrul am prezentat noi concertul. Nu putem să uităm că aici erau la intrare puse covoare roşii, pragurile frumoase, sala era arhiplină. Ne doare inima, cum să nu ne doară, era totul vopsit, strălucea tot, podeaua era podea, scaunele, scaune., scena, scenă, perdele, ce măsuri frumoase se petreceau aici”, a declarat VERA ŞTIRBU, fost director a Casei de Cultură.
Tot în această sală, gospodinele satului organizau tradiţionalele şezători.
„Făceam şezători, nişte şezători frumoase, mai pe scurt tare frumos, lumea se grămădea. Noi veneam ca la noi acasă, dacă eram deprinse să facem toate repetiţiile acestea. Tare frumos a fost, tare frumoasă casă de culturăă, ne părea că ca a noastră nu e la nimeni, dar dacă nu s-a pus acoperiş la vreme s-a prins a distruge”, a spus LIUBA URSACHI, locuitoare, satul Mateuţi.
Tot aici, cu mai bine cu 20 de ani în urmă, sătenii se adunau la film. Erau unicul loc de distracţie din localitate. Acum însă şi acesta este distrus.
„Cel mai de preţ erau, dacă erau filme indiene, după ce celelalte scurte metraje, la acestea tot veneam şi veneam cu întreaga familie. Pe urmă copii au crescut şi veneau ei singuri încoace. Ecranul era cât vedeţi schelile acestea, de sus se vedea, era foarte interesant. Îmi pare rău că cresc copii şi nepoţeii noştri şi nu au unde veni”, a spus EUGENIA BARBU, locuitoare, satul Mateuţi.
După o pauză de aproape două decenii, membrii ansamblului de muzică "Comoara Satului", au revenit cu nostalgie pe scena căminului cultural, pentru a reedita, pe fundalul ruinelor din interior, atmosfera de altă dată, atunci când erau în floarea vârstei.
„Acum e şi cu frică de întrat că poate să îţi cadă ceva pe cap. Eu nu ştiu cum ştiţi mii teamă. Nu a fost gospodar, să fi fost un gospodar a lui Dumnezeu poate era şi ceva mai bun”, a spus ANDREI DONICĂ, locuitor, satul Mateuţi.
„Avem o dorinţă, că noi deacum suntem toţi în etate, dar dorim din tot sufletul ca să mai ajungem să o mai deschidem încă odată şi să lăsăm urmaşulor noştri ceva cât mai putem noi să îi învăţăm”, a declarat TATIANA URSACHI, locuitoare, satul Mateuţi.
Primarul localităţii, Angela Ursachi, ne-a făcut un mic tur al căminul cultural. Dacă, astăzi, vedem doar praf şi ruine, pe timpuri, această clădire era un adevărat furnicar. Cu greu găseai birouri goale.
„Anterior, aici era holul, unde se petreceau discotecile pentru tineret şi iată aici avem fostele birouri. Aici a fost biroul pentru Taraful care era pe vremuri Iată acesta e un fost pian care a funcţionat pe vremuri şi a fost şi un ţambal, foarte bun dar a dispărut nu l-am apucat eu. A fost şi fanfară dar acele instrumente nu ştiu unde se află”, a menţionat ANGELA URSACHI, primarul localităţii Mateuţi.
Şi pentru că tinerii din sat nu au unde îşi petrece timpul liber, iar sătenii sunt dornici să reia tradiţiile de altă dată, să organizeze şezători şi concerte, primarul localităţii şi-a propus să renoveze Casa de Cultură. Durerea celor din Mateuţi a fost auzită de fraţii de peste Prut. În 2018, localitatea s-a înfrăţit cu localitatea Valea Seacă din judeţul Bacău, România, care a donat primăriei din Mateuţi 30 de mii de euro pentru reabilitarea clădirii. Resurse financiare a oferit şi consiliul raional Rezina. Aşa că, primarul s-a apucat de treabă.
„În baza acestui parteneriat am beneficiat de o contribuţie foarte costisitoare din partea primăriei Valea seacă, pentru executarea lucrărilor la acoperişul casei de cultură. Dacă avem acoperişul, cel puţin am stopat ruinarea”, a spus ANGELA URSACHI, primarul localităţii Mateuţi.
Planurile sunt măreţe. În Casa de Cultură va fi deschisă o bibliotecă, o sală de dansuri, vor fi amenajate spaţii de creaţie şi repetiţie pentru ansamblurile artistice.
„Aici nu vom face nici o schimbare, doar vom renova pentru a păstra proiectul iniţial. În spate în partea dreaptă o să facem un mic centru social cu cantină, cu ospătărie şi trei cabine de duş şi două maşini de spălat pentru familiile social vulnerabile. Conform devuzului de cheltuieli avem nevoie de circa şapte milioane”, a declarat ANGELA URSACHI, primarul localităţii Mateuţi.
Chiar dacă suma este una foarte mare, primarul localităţii nu se dă bătută.
„Avem asigurat bugetul pentru lucrările de tencuială la faţadă pentru exterior. Şi avem devizul de cheltuieli de circa un milion şi 12 mii pentru interior şi aici internţionez să aplic la Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale şi mediului, la acest proiect care se pregăteşte”, a spus ANGELA URSACHI, primarul localităţii Mateuţi.
Oamenii din satul Mateuţi aşteaptă nerăbdători ziua când Casa de Cultură îşi va redeschide larg uşile. Sunt români basarabeni care păstrează şi promovează cu sfinţenie, obiceiurile şi tradiţiile străbune, pe care le transmit generaţiilor viitoare.
