La 23 august 1939, Germania nazistă şi U.R.S.S. anunţă semnarea unui pact de neagresiune. Chiar dacă Rusia bolşevică întreţinuse multă vreme relaţii privilegiate cu Germania anilor 1920, acest lucru i-a surprins pe majoritatea observatorilor, căci opoziţia ideologică dintre nazism şi comunismul sovietic părea ireductibilă. Alianţa dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler şi Stalin, urma să aibă consecinţe nefaste, vizibile şi astăzi în sânul Europei reunite.
La o săptămână de la Ribbentrop-Molotov, la 1 septembrie 1939, începe al doilea război mondial. Hitler atacă Polonia. În replică, Anglia şi Franţa declară război Germaniei. După un an de război, Stalin cere autorităţilor române să se retragă din Basarabia şi Bucovina în 4 zile.
De la Unirea din 1918 până în pragul celui de-al doilea război mondial, România încercase fără succes să obţină recunoaşterea de către Moscova a Unirii cu Basarabia. Începând din 1936, regele Carol al II - lea şi elita diplomatică şi politică a ţării au remarcat îngrijoraţi pasivitatea Angliei şi Franţei faţă de dominaţia din ce în ce mai puternică a Germaniei revizioniste în Estul Europei. Temându-se că fără sprijinul celui mai puternic din regiune, România riscă să piardă Transilvania în favoarea Ungariei lui Horthy, Bucureştiul a mizat pe cartea germană.
Pactul Ribbentrop-Molotov a aruncat tot acest raţionament în aer. Izolată, România a încercat să îşi păstreze neutralitatea. Dar regele Carol al II - lea înţelegea că momentul invaziei sovietice în Basarabia nu poate fi departe. În ianuarie 1940 vizitează Chişinăul.
Pe 16 iunie 1940, Franţa semnează armistiţiul cu invadatorii germani. La 28 iunie 1940, inevitabilul s-a produs şi pentru România. Liderii politici români, în frunte cu regele Carol al II -lea au fost totuşi luaţi prin surprindere. Convinşi că germanii nu vor permite ca zonele petrolifere româneşti să devină câmp de bătaie, au sperat până în ultima clipă că România va rămâne întreagă şi nu au pregătit un plan B.
Pe 26 iunie 1940 ministrul de externe sovietic, Viaceslav Molotov i-a înmânat ambasadorului Davidescu la Moscova ultimatumul pentru cedarea Basarabiei. La Chişinău nu se ştia încă nimic. Pe 27 iunie, la Bucureşti au loc două consilii de coroană, la primul regele Carol al II-lea înclina pentru apărarea Basarabiei, dar numai 11 din cei 26 de membri ai Consiliului erau de aceaşi părere. La cel de-al doilea consiliu din cursul serii, numărul celor care pledau pentru apărarea Basarabiei a ajuns la numai 6. Nici de această dată, autorităţile de la Chişinău nu au fost avertizate.
Partea română se străduia totuşi să câştige timp, aşa că Molotov a cerut imperativ Bcureştiului să accepte ultimatumul până pe 28 iunie la orele 14, a acordat timp autorităţilor române pentru evacuare 4 zile, dar chiar pe 28 iunie trupe sovietice au fost paraşutate la Prut. Populaţia Basarabiei a avut de fapt pentru evacuare numai jumătate de zi.
Guvernul rus a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia. Documentul a sporit diviziunile între ruşii care cred că URSS nu avea la acea vreme altă alternativă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanşeze al Doilea Război Mondial.
Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939.
