Propaganda, dezinformarea, acţiunile subversive şi influenţa nefastă sunt instrumente cu ajutorul cărora războiul poate continua în timp de pace. Inamicul ţinteşte azi mintea şi inima oamenilor, creând pe nesimţite breşe în substanţa democratică.
GlobalFocus Centre, think-tank internaţional independent care realizează studii aprofundate şi analize pe teme de securitate, politică externă, afaceri europene sau bună guvernanţă şi dezvoltare, a realizat un studiu în 4 state est-europene cu scopul de a identifica care le sunt vulnerabilităţile în faţa propagandei.
Autorii afirmă că este primul studiu de acest tip (care iese din tiparul analizelor închise între coperte cu menţiunea ”Strict secret”) făcut public şi care s-a concentrat asupra vulnerabilităţilor care ”invită” la agresiune, nu asupra identificării unor agresiuni în curs.
Indexul ”permeabilităţii la propagandă”: vedere de ansamblu
Toate cele 4 state care au făcut obiectul studiului Global Focus, realizat în cadrul Programului privind Ameninţările Asimetrice, au un indice al ”permeabilităţii” ce depăşeşte plafonul mediu teoretic de 1,5.Între statele analizate, România depăşeşte cel mai puţin această limită, dar sunt puţine motive de linişte din cauză că în analiză suntem comparaţi cu Georgia, Bulgaria şi Republica Moldova.
Observaţii generale ale studiului: România – stat disfuncţional, baroni locali, sensibilitate la ştiri false
- Republica Moldova este extrem de permeabilă la influenţe externe spre deosebire de celelalte state analizate din regiune. Cu excepţia zonei sociale (acolo unde vulnerabilităţile, semnificative în ultimă instanţă, nu trebuie să producă totuşi îngrijorări extreme), în restul sectoarelor analizate situaţia Republicii Moldova indică o criză majoră.
- Bulgaria este foarte vulnerabilă în zona economică, cele mai mari probleme ale României apar în zona socială. Vulnerabilităţile în zonele politic şi social sunt în mod egal principalele probleme în Georgia.
- Rezistenţa Georgiei la propagandă în chestiuni precum orientarea sa în politica externă este ridicată. Acest lucru compensează faptul că ţara nu este membră a NATO, lipsindu-i beneficiile speciale de securitate asociate acestui statut. Este vulnerabilă în faţa războiului cibernetic şi sabotajelor.
- România şi Bulgaria înregistrează acelaşi tip de slăbiciuni, precum un aparat de stat disfuncţional sau legături ”nesănătoase” între zona politică şi baroni locali. Atât în România cât şi
- Bulgaria, ia naştere o spirală periculoasă: polarizarea socio-economică, care are forme multiple (adâncirea diferenţelor între indivizi, clase sociale şi regiuni). Estimările sunt că diferenţele între săraci şi bogaţi vor creşte, polarizarea socio-economică fiind o vulnerabilitate importantă.
- România este în mod particular permeabilă la ştiri false.
- Presa bulgară este percepută ca susţinând interese ilicite.
- Spre comparaţie cu România, Bulgaria înregistrează vulnerabilităţi suplimentare generate de lipsa de sustenabilitate energetică a ţării.
Breşe pentru Rusia în România: de la subminarea dezvoltării la cazuri punctuale de manual
La prima vedere, ar părea puţin probabil ca România să fie vulnerabilă în faţa propagandei ruse. URSS i-a invadat teritoriul. Comunismul a fost introdus forţat cu ajutorul comisarilor sovietici. Rusia refuză şi acum să îi returneze tezaurul depozitat la Moscova în cel de-al doilea Război Mondial.
Toate aceste elemente au generat în societate resentimente faţă de marele vecin din Est. În consecinţă, propaganda pro-rusă pare a avea foarte puţine şanse de succes.
Problema e că Rusia nu are nevoie să îşi facă propagandă în România.
