Republica Moldova are acum o şansă istorică de a face reforme şi de a schimba lucrurile, consideră ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Janis Mazeiks. Într-un interviu oferit pentru Radio Chişinău, diplomatul a declarat că partenerii de la Bruxelles îşi doresc ca acest moment oportun pentru schimbare să nu fie ratat, însă subliniază ca reformele trebuie făcute în mod transparent şi corect.
Vorbind despre priorităţile sale la început de mandat în Republica Moldova, ambasadorul a spus că întâi de toate îşi propune promovarea relaţiei dintre Bruxelles şi Chişinău, relatează sursa citată. De asemenea, şeful Delegaţiei UE la Chişinău a vorbit despre disponibilitatea europeană de a ajuta Republica Moldova în procesul de reforme, dar şi în cel de depăşire a crizelor, precum ar fi cea energetică.
Domnule ambasador, care sunt priorităţile dvs în acest mandat pe care îl aveţi în Republica Moldova?
Prima prioritate este promovarea relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Această relaţie este deja foarte puternică, dar acum există o nouă posibilitate bazată pe faptul că atât Preşedinţia, Parlamentul, cât şi Guvernul sunt gata să lucreze pentru agenda europeană a Republicii Moldova. Noi suntem gata să sprijinim această agendă în toate modurile posibile. Au existat reforme care au fost aşteptate multă vreme şi despre care Uniunea Europeană a spus că trebuie făcute, inclusiv reforma justiţiei, lupta cu corupţia, transformarea societăţii şi a ţării. Noua guvernare a introdus o agendă foarte ambiţioasă. Suntem gată să sprijinim această agendă în orice fel putem, fie prin expertiză, fie prin asistenţă financiară atunci când este posibil.
Urmărim o deschidere majoră a UE faţă de Republica Moldova în această perioadă. Care sunt totuşi aşteptările Bruxellesului de la actuala guvernare de la Chişinău?
Într-adevăr acesta este un moment al marilor oportunităţi, dar şi al unei mari responsabilităţi, pentru că privim această perioadă ca o şansă istorică pentru Republica Moldova. Aşteptările sunt că Guvernul şi Parlamentul vor îndeplini promisiunile făcute. Noi vedem deschiderea pentru a face aceste reforme, dar vedem că sunt şi foarte multe provocări. Sunt provocări în procesul de reformare a justiţiei, fapt care nu este o surpriză, ştiam că va fi complicat. Dar există şi o provocare mai recentă, cum ar fi cea legată de situaţia energetică.
În Republica Moldova un domeniu foarte sensibil este reprezentat de problema reformelor în justiţie. Cum este monitorizată această problemă de UE? Există şi voci, în special, din fosta guvernare, care spun că aceste reforme ar fi la limita legii.
Am văzut că au fost adoptate diverse legi, ceea ce a permis să se facă primii paşi spre schimbările din justiţie. Am văzut că iniţial Parlamentul a încercat să facă schimbări în mod rapid, însă eventual aceasta nu s-a dovedit calea potrivită pe care să meargă. Cred că Guvernul vrea şi se angajează într-un dialog cu societate civilă, cu partenerii europeni şi salutăm acest lucru. Pentru că pe de o parte, noi vrem ca acest moment oportun pentru schimbare să nu fie pierdut, pe de altă parte vrem să vedem că reformele sunt realizate prin procese transparente, care să aducă rezultate care să fie şi conforme standardelor europene.
Ne confruntăm cu o criză energetică, atât aici în Republica Moldova, cât şi în UE. Cum ne-ar putea ajuta Uniunea Europeană să o depăşim?
Aceasta este o situaţie foarte recentă. Cred că vizita ministrului de Externe Nicu Popescu la Bruxelles din această săptămână a fost foarte importantă în acest sens, pentru a se angaja într-un dialog cu Uniunea Europeană pe acest subiect. Acum, Uniunea Europeană caută modalităţi prin care ar putea ajuta Republica Moldova, dar la această etapă nu pot oferi prea multe detalii din simplul motiv că e o problemă foarte recentă.
Ne apropiem de summitul UE-Parteneriatul Estic. Ce şanse de aprofundare a dialogului cu UE există pentru Republica Moldova?
Ştiu că Republica Moldova vrea un rezultat ambiţios de la Summitul Parteneriatului Estic. Trebui să vedem cum pot fi materializate aceste ambiţii. Pot să spun că relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană este deja foarte profundă. De exemplu, au fost situaţii aproape unice pentru Parteneriatul Estic când a fost adoptat planul de recuperare economică pentru Republica Moldova. Avem trioul asociat, care a început să funcţioneze în baza unei relaţii mai profunde a Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei cu Uniunea Europeană. Cele trei ţări au şi acorduri de Asociere cu UE. Cred că aceste formate oferă deja mult spaţiu pentru a dezvolta relaţiile în concordanţă cu principiul european „more for more” (mai mult pentru mai mult). Astfel încât fiecare ţară care este dispusă să facă mai mult va primi mai multe angajamente din partea Uniunii Europene.
