Ambasadorul Slovaciei la Chişinău, Dusan Dacho, a vorbit în cadrul unui interviu la TVR MOLDOVA despre relaţiile bilaterale, inclusiv economice, dintre R. Moldova şi Slovacia, proiectele pe care Slovacia le implementează în ţara noastră, dar şi oportunităţile pe care le oferă Uniunea Europeană.
TVR MOLDOVA -Vă mulţumim domnule ambasador că ne sunteţi alături. Întâi de toate cum apreciaţi actualele relaţii bilaterale dintre Republica Moldova şi Slovacia?
- În primul rând, vă mulţumesc pentru invitaţie. Este o plăcere să vă pot împărtăşi punctul meu de vedere. Voi începe vorbind despre relaţiile politice bilaterale, dacă îmi permiteţi. Aş zice că acestea sunt excelente. Avem contacte foarte strânse la nivel înalt. Premierul Filip s-a întâlnit cu preşedintele Andrej Kiska în 2017. Au avut loc contacte cu vicepremieri - vizita ministrului de finanţe aici la Chişinău în noiembrie 2017, vizita vice-ministrului afacerilor externe în noiembrie 2018. Recent, în ianuarie, la Chişinău, dar şi la Tiraspol, a întreprins o vizită ministrul pentru afaceri externe Lajčák.
TVR MOLDOVA - Da, vom discuta şi despre această vizită în mod special. Ce ne puteţi spune despre relaţiile economice bilaterale?
- Totuşi aş mai vrea să mă refer în continuare la domeniul politic, dacă îmi permiteţi. Să explic de ce relaţiile dintre Republica Moldova şi Slovacia sunt atât de bune. Cel puţin sper că este aşa, dacă nu greşesc.
TVR MOLDOVA - Da, sunt.
- Pentru că Slovacia şi Republica Moldova au multe similitudini. Dimensiunile (n.r. întinderea teritorială şi numărul populaţiei) nu diferă mult. Slovacia are 4,5 milioane de cetăţeni, iar Republica Moldova undeva 3,5 milioane. Slovacia are în jur de 50 de mii de kilometri pătraţi, iar Republica Moldova - doar un pic mai puţin. Avem un trecut comun. Slovacia nu a fost niciodată parte a Uniunii Sovietice, dar...
TVR MOLDOVA - Aţi fost mai norocoşi!
- Sunt de acord, dar am avut un guvern socialist în Cehoslovacia de atunci, stabilit din 1948 cu gărzi sovietice, cu consilieri. Când am început să construim democraţia în anii 1960 a venit invazia. Şi am avut stat sovietic timp de 21 de ani. Ultimii soldaţi sovietici au părărsit Cehoslovacia abia în 1990.
TVR MOLDOVA - Dar aveţi totuşi o altă mentalitate datorită istoriei din Evul Mediu cu orăşele mici, artizanat. Aveţi o tradiţie, care cred eu, vă face mai speciali în raport cu Republica Moldova.
- Nu ştiu. Desigur, dacă ne referim la anumite momente din trecutul istoric suntem diferiţi. Actuala Slovacie, având în vedere că statul nostru este încă foarte tânăr, a fost începând cu 1918 parte a unui larg imperiu. Am fost parte a Austro-Ungariei. Înainte de asta ne-am unit cu Imperiul Austriac, dar ne-am aflat permanent la marginea imperiului, cum s-a situat şi Republica Moldova între două lumi. O parte din Bucovina, de asemenea a intrat în componenţa Cehoslovaciei până în 1945, când a fost organizat un plebiscit sub supravegherea sovieticilor. Acestea sunt similitudinile, dar desigur sunt şi deosebiri. A avut mai mult un stil de viaţa de oraş şi în Cehia, şi în Slovacia de astăzi. Republica Cehă a fost cea mai dezvoltată parte a Imperiului Austriac, iar Slovacia a fost cea mai industrializată parte a Imperiului Ungar. Veţi fi surprinşi, dar Slovacia producea în Evul Mediu cea mai mare cantitate de argint din lume. Este un lucru despre care se cunoaşte mai puţin.
TVR MOLDOVA - Totodată, după cum aţi spus, ne asemănăm într-o oarecare măsură, având în vedere dimensiunile, populaţia, lucruri ce ţin de mentalitate.
- Desigur, ţin de mentalitate. Ambele state au trecut prin etape asemănătoare de dezvoltare după căderea Uniunii Sovietice în cazul dumneavoastră şi redobândirea independenţei. Am parcurs căi similare. Cehoslovacia a revenit la democraţie în 1990, în timp ce Slovacia şi-a obţinut independenţa pe 1 ianuarie 1993. A trebuit să înfruntăm aceleaşi probleme cu care s-a confruntat şi Republica Moldova. Am trecut printr-o tranziţie politică, economică. Am urmat procesul de integrare şi am reuşit tranziţia politică obţinând o democraţie deplină. Am reuşti să edificăm şi societatea civilă. Integrarea în structurile Uniunii Europene este pentru dumneavoastră un scop strategic, corect? Aici parcursul e similar. Ceea ce putem oferi şi oferim este această experienţă. Asta ne apropie. Avem o înţelegere clară a problemelor cu care vă confruntaţi. Avem o simpatie pentru Republica Moldova sau dacă doriţi chiar o empatie. Adică putem înţelege problemele din această parte a lumii mai bine chiar decât unii prieteni din Uniunea Europeană. În afară de asta suntem state învecinate. Da, nu avem hotare comune, dar avem hotar cu Ucraina. Deci, considerăm această regiune foarte importantă pentru noi din motive de securitate, dezvoltând relaţii bune cu vecini buni. Suntem interesaţi ca această regiune să se dezvolte, să fie stabilitate, pace, dezvoltare, adică modenizare, standarde mai înalte, domenii în care am reuşit să progresăm. Deci, asta ne apropie într-un fel sau altul. Avem o experienţă şi oferim această experienţă unor prieteni aici.
TVR MOLDOVA - Să ne referim la comerţ şi economie, domenii la fel de importante ca şi aspectele politice. Slovacia are cea mai mare producţie de maşini pe cap de locuitor în lume. Având o populaţie de 4 milioane de oameni produceţi peste un milion de maşini pe an. Ce ar putea prelua Republica Moldova din experienţa slovacă? Încercăm şi noi să dezvoltăm această industrie producând în special cabluri. Avem câteva companii germane şi austriece, care produc cabluri pentru BMV, Mercedes şi alte modele de maşini. Avem şi o companie care produce scaune pentru automobile. Ce sfat ne-aţi da pentru a atrage investiţii în această industrie?
- Aţi menţionat corect, - politicile deschid uşile pentru noi afaceri. Crearea unui mediu favorabil este primordială pentru viitorul şi securitatea unei ţări. Sunt factori care depind unul de altul. Din moment ce un anumit stat decide să atragă investiţii, prioritatea numărul unu ţine de condiţiile de stabilitate pe care trebuie să le ofere acest stat. Şi noi am reuşit să facem acest lucru. Am creat o societate stabilă, iar dovada este faptul că ne-am integrat în Uniunea Europeană. Am devenit parte a unei pieţi unice europene. Asta deschide mai multe porţi. Asta crează condiţii şi ajută la atragerea investiţiilor. Guvernul a decis să creeze condiţii favorabile pentru investitori. Un economist vă poate explica mai bine care sunt acestea, dar ele sunt cele de bază. Există şi unele dificultăţi. În Slovacia, în trecut Cehoslovacia, după schimbare, procesul de privatizare nu a fost foarte bine administrat. Şi o buna parte a industriei locale a fost acaparată de antreprenoril cu legături politice.
TVR MOLDOVA - Ca şi aici şi peste tot în fosta Uniune Sovietică.
- Dar în mod normal, o bună parte a oamenilor nu sunt în stare să conducă o întreprindere la fel de bine ca antreprenorii experimentaţi din vest. Astfel, o bună parte a afacerilor a fost vândută. Aşa că un stat trebuie să fie foarte atent, căci v-aţi putea trezi să depindeţi prea mult de capitalul străin. Noi am mers înainte. Aţi menţionat cablurile. Cunosc companii care au plecat din Slovacia pentru a se stabili şi produce în Republica Moldova. Nu voi menţiona denumirea companiilor, dar este cel puţin una despre care ştiu.
TVR MOLDOVA - Bine. Poate că într-o zi vom avea şi o companie care asamblează maşini, dar de ce avem nevoie pentru asta? Avem nevoie de personal calificat şi să depunem un efort considerabil pentru a creşte o forţă de muncă eficientă în rândul tinerilor în special. Bănuiesc că în Slovacia instruirea profesională este la un nivel mult mai înalt pentru că aveţi suficientă forţă de muncă în domeniul automatizării. În jur de 100 de mii de oameni reprezintă un număr destul de mare. Poate că aici am putea dezvolta proiecte comune de training vocaţional. Respectiv, aş vrea să vă întreb ce fel de proiecte susţine Slovacia în Republica Moldova?
- Mă voi referi din nou la aspectele economice. Aveţi absolută dreptate în ceea ce priveşte învăţământul. Am menţionat că Cehia a fost cea mai dezvoltată parte a Imperiului Austriac, iar Slovacia - a celui Ungar. Pregătirea profesională a tinerilor a fost foarte bună. Aşa a fost şi în vremurile socialiste. Am avut profesionişti buni, ceea ce ne-a permis să ne dezvoltăm rapid. Însă, odată cu schimbările democratice, mulţi studenţi s-au reorientat către noi meserii, iar acum avem o creştere semnificativă a numărului de universităţi. Aţi observat asta şi în Republica Moldova? Cifrele sunt foarte apropiate. Numărul de universităţi pe cap de locuitor în Republica Moldova şi în Slovacia e aproape acelaşi. Iată una dintre similitudinile pe care le avem cu Republica Moldova - numărul de universităţi pe cap de locuitor. Nu am nimic împotriva sociologilor, nu am nimic împotriva juriştilor, dar există un număr limitat pentru cei care vor căuta un loc pe piaţa muncii. A fost nevoie să revenim şi să facem o revaluare. Am acordat mai multă atenţie învăţământului vocaţional. Poate veţi fi surpinşi, dar am luat exemplul germanilor, care sunt foarte buni în acest domeniu. Am comparat modelele şi am făcut anumite ajustări. Recomand cu tărie ca tinerii să fie încurajaţi şi aici (n.r. în Republica Moldova) să acorde mai multă atenţie învăţământului vocaţional. Dacă e să ne referim la forţa de muncă din Slovacia, pot spune că şi la noi aceasta este insuficientă, inclusiv în industria de automobile. Importăm forţa de muncă. Aţi auzit de asta în Republica Moldova? Probabil că şi aici e la fel. Guvernul are un program de import al forţei de muncă. În Slovacia muncesc mulţi sârbi. Pe locul doi sunt românii. Acum câţi cetăţeni ai Republicii Moldova au paşaport românesc?
TVR MOLDOVA - Destul de mulţi.
- V-aş mai putea spune că am oferit în jur de 300 de locuri de muncă, inclusiv cu permise de şedere în Slovacia pentru cetăţeni moldoveni. Însă nu cunosc câţi dintre aceştia muncesc în baza paşaportului românesc. La capitolul economic aş menţiona un mare potenţial care trebuie folosit. Au fost obţinute succese. În ultimii trei ani volumul schimburilor comerciale s-a dublat. În 2016 volumul comerţului bilateral a constituit 31 de milioane şi 300 de mii de euro. În noiembrie 2018 acest volum a fost de 65 de milioane de euro. Nu e o cifră prea mare, este loc de progres. Totuşi creşterea din perioada 2016-2017 a fost de 49%, iar între anii 2017-2018 – de peste 40%.
TVR MOLDOVA - Deci, schimburile comerciale sunt în creştere ceea ce este important din punct de vedere strategic?
- Desigur. Iar un factor important a fost semnarea Acordului de Liber Schimb, care a permis produselor moldoveneşti să-şi extindă piaţa.
TVR MOLDOVA - Piaţa europeană pare să fie mult mai previzibilă din punct de vedere politic, comparativ cu piaţa rusească. Deci, merită să urmăm această direcţie geografică?
- Eu unul cred în cifre.
TVR MOLDOVA - Să ne referim la proiectele pe care Slovacia le susţine în Republica Moldova. Cum apreciaţi rezultatele şi impactul acestora?
- De fapt, asistenţa pentru dezvoltare este un alt pilon pe care se bazează relaţiile bilaterale. Slovacia, ca şi Republica Moldova astăzi, a fost un recipient pentru asistenţă străină şi ajutoare pentru dezvoltare. După 10 ani în care am construit propria economie, o piaţă deschisă, am devenit şi noi donatori. La începutul anilor 2000 încet am început să oferim sprijin, iar apoi am făcut asta tot mai mult. În 2009 am adoptat o strategie în care am inclus şi Republica Moldova ca partener. În 2013 guvernul nostru a decis ca Republica Moldova să devină statul, care va primi în mod prioritar ajutor pentru dezvoltare din partea Slovaciei, ajutor unic în Europa. Au fost trei în total. Mă refer la Afganistan în Asia şi la Kenia în Africa. Astfel, ţara dumneavoastră a fost selectată. Un acord în acest sens a fost semnat în 2013. A fost un start bun pentru o colaborare mai strânsă. Anul acesta a fost dat startul unei noi strategii. Şi noutatea bună este că Republica Moldova rămâne stat prioritar pentru noi. Când am analizat posibilităţile de cooperare, am selectat proiecte cu efect direct asupra cetăţenilor. Am stabilit trei piloni de bază. Primul - apa şi sanitaţia, ceea ce presupune îmbunătăţirea calităţii rezervelor de apă potabilă.
TVR MOLDOVA - Foarte important pentru comunităţi.
- Absolut. În special în state ca Republica Moldova unde sunt probleme cu apa potabilă. Doi - sanitaţia şi procesarea apelor reziduale. Prioritate este buna guvernare, - sporirea eficienţei administrării la nivel local, a capacităţilor - şi transparenţa. Surprinzător, dar Găgăuzia face foarte bine faţă la acest capitol. Ei (n.r. găgăuzii) au atras şi au realizat câteva proiecte cu entităţi slovace. Am lucrat cu ei foarte intens. Un proiect mare care viza anume cea de-a doua prioritate a fost inaugurat chiar acum zece zile. Banii investiţi acolo cu sprijinul Uniunii Europene au constituit 850 de mii de euro.
TVR MOLDOVA - O sumă destul de mare.
- Şi a treia prioritate – dezvoltarea economică şi angajarea în câmpul muncii, moment foarte important. Ceea ce presupune îmbunătăţirea mediului de afaceri. Am majorat suportul pentru angajarea durabilă. Este un moment sensibil pentru Republica Moldova, din câte înţeleg, pentru că în mare parte migraţa este influenţată de piaţa muncii.
Să vă mai spun câteva cuvinte despre instrumentele de dezvoltare aplicate. Sunt câteva - cele de bază şi cele de amploare cum sunt granturile. Acestea sunt disponibile pentru orice aplicant de pe terioriul Republicii Moldova. Şi subliniez, de pe tot teritoriul Republicii Moldova, care din punct de vedere legal, inlcude şi regiunea transnistreană. Tratăm echitabil ambele maluri (n.r. ale râului Nistru). De obicei, aceste granturi sunt implementate în 12-16 luni, iar suma alocată în acest sens până anul trecut a fost de 100 de mii de euro. Această sumă va creşte în acest an până la 200 de mii de euro. Suma a fost mărită şi este disponibilă pentru toate cele trei priorităţi la care m-am referit.
TVR MOLDOVA - Cine poate aplica pentru un grant? Autorităţile locale, oameni de afaceri locali, ONG-uri şi mulţi alţii?
- Desigur. Trebuie să urmărească termenul de aplicare. Acum câteva zile s-a dat start finanţării granturilor mici şi urmează cele pentru granturi mari. Granturile mari sunt stabilite la Bratislava. Un instrument mai flexibil din punctul meu de vedere, ca ambasador aici, îl reprezintă granturile mici. Acestea sunt implementate în 6-12 luni, suma pentru un proiect ridicându-se la 10 mii de euro. De obicei, oferim două-trei granturi mari, şi douăsprezece-treisprezece mici. Depinde de sumele solicitate. Nu toate sunt maxime. Am construit apeducte, staţii de procesare a apei, am reparat şcoli, spitale. În ceea ce priveşte mediul înconjurător, anul trecut am realizat în Grădina Botanică din Chişinău un proiect privind separarea şi procesarea reziduurilor. Am livrat aparate auditive pentru oameni cu dizabilităţi, ochelari.
TVR MOLDOVA - Domnule ambasador, aşteptăm să invitaţi jurnaliştii TVR la inaugurarea următoarelor proiecte pe care Slovacia le susţine pentru că este important ca cetăţenii noştri să cunoască ce realizări au ambasadele europene în Republica Moldova.
- De acord. Cu plăcere. Vă mulţumesc pentru această posibilitate. Obişnuiesc să repet că trebuie să vedeţi care sunt posibilităţile şi iniţiativa trebuie să fie din partea dumneavoastră. Uneori sunt întrebat de ce Găgăuzia se bucură de atâta atenţie, iar răspunsul meu este simplu - ei sunt în stare să producă proiecte, ei urmăresc evoluţiile, realizează proiecte calitative.
TVR MOLDOVA - Nu am nimic contra..
- Nu, este vorba doar de o abordare echidistantă. Când sunt întrebat de ce 20-30% din proiecte merg spre Găgăuzia sau Taraclia şi nu către alte raioane ale Republicii Moldova, eu le recomand doar să fie mai activi. Acum despre alte instrumente cu care operăm. Unul foarte important, al treilea, este faptul că putem împărtăşi experienţa Slovaciei din perioada de tranziţie. Fie aducem experţi în Republica Moldova, fie oameni din Republica Moldova pot merge în Slovacia. Îmi aduc aminte că anul trecut am avut vizite de succes ale primarilor din localităţi. E vorba de un grup din 15 sau 18 persoane. Au avut ocazia să viziteze capitala, centre regionale, dar şi comunităţi mai mici. Au avut ocazia să afle despre procesul administrativ din capitală şi din în localităţile mici. Au avut prilejul să preia o experienţă pozitivă, au învăţat să evite unele greşeli. Când am trecut prin tranziţie, noi, ca şi toţi ceilalţi, am comis greşeli, iar dumneavoastră puteţi învăţa din experienţa noastră cum să le evitaţi.
TVR MOLDOVA - Vom încerca.
- Şi desigur, în ceea ce priveşte bursele de studii, numărul lor este în scădere, chiar dacă şi aşa nu este prea mare în cazul studenţilor moldoveni. Înţeleg că există o mare competiţie şi înţeleg că Slovacia nu este cea mai răspândită limbă din lume. Dar oricum sunteţi bineveniţi.
TVR MOLDOVA - Câte burse pe an se acordă?
- Numărul a fost redus timp de mai mulţi ani şi acum s-a ajuns la două burse. Anul trecut au fost trei, dar niciunul dintre studenţii care au aplicat nu au ajuns să studieze. Este un subiect care trebuie discutat aparte.
TVR MOLDOVA - Bursele sunt pentru universităţile din Bratislava?
- E la alegere. Oferim burse universitare, masterat şi doctorat. Pentru cei interesaţi, statul nostru achită în avans un curs de studiere a limbii slovace. Asta înseamnă că tinerii pot studia mai întâi limba, iar apoi îşi pot continua studiile pe care şi le-au propus.
TVR MOLDOVA - Şi o ultimă întrebare, dar desigur, nu mai puţin importantă. Domnule ambasador, vreau să vă întreb despre regiunea transnistreană. Relativ recent, ministrul afacerilor externe al Slovaciei, Lajčák, a vizitat Republica Moldova pentru a prezenta şi a discuta priorităţile slovace la şefia OSCE. Care sunt principalele aşteptări şi obiective stabilite pentru a avansa în soluţionarea acestui dosar?
- Răspunzând la această întebare foarte complexă, aş începe prin a trasa priorităţile şefiei slovace asumate începând cu 1 ianuarie. Întâi de toate, ministrul a vorbit despre securitatea în regiune, prevenirea, atenuarea şi soluţionarea conflictelor. De asemenea, a vorbit despre asistenţa pentru oamenii care au de suferit în urma conlictului sau ale căror vieţi sunt influienţate negativ de existenţa conflictului. Acest aspect este foarte important când vine vorba de Republica Moldova. Când ne referim în special la conflictul transnistrean punem în faţă priorităţile. La începutul lunii ianuarie, ministrul a vizitat Kievul, iar apoi a venit la Chişinău. Astfel, el a vrut să arate câtă importanţă acordă regiunii în două chestiuni. Ceea ce este foarte important pentru noi. În primul rând, voi sublinia că Slovacia sprijină suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. E o chestiune de principiu. Totodată, menţionăm că noi vedem soluţia exclusiv pe calea dialogului şi pe cale paşnică. De aceea susţinem dialogul care a fost reluat în noiembrie 2017. Astfel, vorbim despre importanţa respectării angajamentelor asumate la nivel local. Precum s-a exprimat ministrul, există un număr mare de probleme care trebuie rezolvate. Nu vrem să le înmulţim, ci să ajutăm la rezolvarea lor. Deci, noi şi preşedinţia am solicitat voinţă şi angajament politic din partea liderilor dumneavoastră, de care au dat dovadă din luna noiembrie şi pe parcursul anului 2018. Pentru noi, prioritatea de bază este să continuăm procesul şi să menţinem rezultatele pozitive. Am dori să valorificăm timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a mişca lucrurile înainte. Desigur, acum ciclul politic din Republica Moldova a încetinit puţin aceste procese. Am lucrat la nivelul exporturilor şi suntem foarte mulţumiţi că se avansează.
TVR MOLDOVA - Domnule ambasador, permiteţi-mi să fac o mică remarcă. Dacă înţelegerile politice au fost lăsate actorilor locali de pe ambele maluri ale Nistrului, probabil ar fi mai bine pentru o soluţie finală, dar din păcate, există multă implicare din partea Federaţiei Ruse. De asemenea, e vorba de prezenţa militară asupra căreia sper că OSCE va atrage atenţie, pentru că avem şi decizia summit-ului OSCE de la Istambul, cu privire la retragerea trupelor ruse, care încă nu a fost respectată. Deci, există o şansă ca în timpul preşedinţiei slovace să se facă progres şi în această direcţie?
- Permiteţi-mi, atunci, să mă refer la cea de-a treia prioritate a preşedinţiei, pe care am omis-o când am început discuţia despre conflictul transnistrean. A treia prioritate este multilateralismul efectiv. Şi suntem pragmatici în acest sens. Noi înţelegem că este o regiune în care interesul jucătorilor geopolitici este din pacate prezent şi înţelegem că acest fapt influienţează procesul. Şi mai înţelegem că dacă vrem progres în acest dosar, trebuie să existe un acord între toate părţile implicate în formatul 5 + 2. V-aţi referit la prezenţa trupelor ruseşti, şi desigur, trebuie să facem diferenţă între forţele de pacificare cu mandat legal şi trupele operative care au rămas în teritoriu. Poziţia noastră este foarte clară în acest sens. Susţinem poziţia guvernului Republicii Moldova şi susţinem retragerea trupelor operative. Sper că e clar spus.
TVR MOLDOVA - Vă mulţumim mult, domnule ambasador, pentru timpul pe care ni l-aţi acordat şi sper să ne revedem din nou în studioul nostru.
- Şi eu vă mulţumesc pentru oportunitatea de a fi aici.
- În primul rând, vă mulţumesc pentru invitaţie. Este o plăcere să vă pot împărtăşi punctul meu de vedere. Voi începe vorbind despre relaţiile politice bilaterale, dacă îmi permiteţi. Aş zice că acestea sunt excelente. Avem contacte foarte strânse la nivel înalt. Premierul Filip s-a întâlnit cu preşedintele Andrej Kiska în 2017. Au avut loc contacte cu vicepremieri - vizita ministrului de finanţe aici la Chişinău în noiembrie 2017, vizita vice-ministrului afacerilor externe în noiembrie 2018. Recent, în ianuarie, la Chişinău, dar şi la Tiraspol, a întreprins o vizită ministrul pentru afaceri externe Lajčák.
TVR MOLDOVA - Da, vom discuta şi despre această vizită în mod special. Ce ne puteţi spune despre relaţiile economice bilaterale?
- Totuşi aş mai vrea să mă refer în continuare la domeniul politic, dacă îmi permiteţi. Să explic de ce relaţiile dintre Republica Moldova şi Slovacia sunt atât de bune. Cel puţin sper că este aşa, dacă nu greşesc.
TVR MOLDOVA - Da, sunt.
- Pentru că Slovacia şi Republica Moldova au multe similitudini. Dimensiunile (n.r. întinderea teritorială şi numărul populaţiei) nu diferă mult. Slovacia are 4,5 milioane de cetăţeni, iar Republica Moldova undeva 3,5 milioane. Slovacia are în jur de 50 de mii de kilometri pătraţi, iar Republica Moldova - doar un pic mai puţin. Avem un trecut comun. Slovacia nu a fost niciodată parte a Uniunii Sovietice, dar...
TVR MOLDOVA - Aţi fost mai norocoşi!
- Sunt de acord, dar am avut un guvern socialist în Cehoslovacia de atunci, stabilit din 1948 cu gărzi sovietice, cu consilieri. Când am început să construim democraţia în anii 1960 a venit invazia. Şi am avut stat sovietic timp de 21 de ani. Ultimii soldaţi sovietici au părărsit Cehoslovacia abia în 1990.
TVR MOLDOVA - Dar aveţi totuşi o altă mentalitate datorită istoriei din Evul Mediu cu orăşele mici, artizanat. Aveţi o tradiţie, care cred eu, vă face mai speciali în raport cu Republica Moldova.
- Nu ştiu. Desigur, dacă ne referim la anumite momente din trecutul istoric suntem diferiţi. Actuala Slovacie, având în vedere că statul nostru este încă foarte tânăr, a fost începând cu 1918 parte a unui larg imperiu. Am fost parte a Austro-Ungariei. Înainte de asta ne-am unit cu Imperiul Austriac, dar ne-am aflat permanent la marginea imperiului, cum s-a situat şi Republica Moldova între două lumi. O parte din Bucovina, de asemenea a intrat în componenţa Cehoslovaciei până în 1945, când a fost organizat un plebiscit sub supravegherea sovieticilor. Acestea sunt similitudinile, dar desigur sunt şi deosebiri. A avut mai mult un stil de viaţa de oraş şi în Cehia, şi în Slovacia de astăzi. Republica Cehă a fost cea mai dezvoltată parte a Imperiului Austriac, iar Slovacia a fost cea mai industrializată parte a Imperiului Ungar. Veţi fi surprinşi, dar Slovacia producea în Evul Mediu cea mai mare cantitate de argint din lume. Este un lucru despre care se cunoaşte mai puţin.
TVR MOLDOVA - Totodată, după cum aţi spus, ne asemănăm într-o oarecare măsură, având în vedere dimensiunile, populaţia, lucruri ce ţin de mentalitate.
- Desigur, ţin de mentalitate. Ambele state au trecut prin etape asemănătoare de dezvoltare după căderea Uniunii Sovietice în cazul dumneavoastră şi redobândirea independenţei. Am parcurs căi similare. Cehoslovacia a revenit la democraţie în 1990, în timp ce Slovacia şi-a obţinut independenţa pe 1 ianuarie 1993. A trebuit să înfruntăm aceleaşi probleme cu care s-a confruntat şi Republica Moldova. Am trecut printr-o tranziţie politică, economică. Am urmat procesul de integrare şi am reuşit tranziţia politică obţinând o democraţie deplină. Am reuşti să edificăm şi societatea civilă. Integrarea în structurile Uniunii Europene este pentru dumneavoastră un scop strategic, corect? Aici parcursul e similar. Ceea ce putem oferi şi oferim este această experienţă. Asta ne apropie. Avem o înţelegere clară a problemelor cu care vă confruntaţi. Avem o simpatie pentru Republica Moldova sau dacă doriţi chiar o empatie. Adică putem înţelege problemele din această parte a lumii mai bine chiar decât unii prieteni din Uniunea Europeană. În afară de asta suntem state învecinate. Da, nu avem hotare comune, dar avem hotar cu Ucraina. Deci, considerăm această regiune foarte importantă pentru noi din motive de securitate, dezvoltând relaţii bune cu vecini buni. Suntem interesaţi ca această regiune să se dezvolte, să fie stabilitate, pace, dezvoltare, adică modenizare, standarde mai înalte, domenii în care am reuşit să progresăm. Deci, asta ne apropie într-un fel sau altul. Avem o experienţă şi oferim această experienţă unor prieteni aici.
TVR MOLDOVA - Să ne referim la comerţ şi economie, domenii la fel de importante ca şi aspectele politice. Slovacia are cea mai mare producţie de maşini pe cap de locuitor în lume. Având o populaţie de 4 milioane de oameni produceţi peste un milion de maşini pe an. Ce ar putea prelua Republica Moldova din experienţa slovacă? Încercăm şi noi să dezvoltăm această industrie producând în special cabluri. Avem câteva companii germane şi austriece, care produc cabluri pentru BMV, Mercedes şi alte modele de maşini. Avem şi o companie care produce scaune pentru automobile. Ce sfat ne-aţi da pentru a atrage investiţii în această industrie?
- Aţi menţionat corect, - politicile deschid uşile pentru noi afaceri. Crearea unui mediu favorabil este primordială pentru viitorul şi securitatea unei ţări. Sunt factori care depind unul de altul. Din moment ce un anumit stat decide să atragă investiţii, prioritatea numărul unu ţine de condiţiile de stabilitate pe care trebuie să le ofere acest stat. Şi noi am reuşit să facem acest lucru. Am creat o societate stabilă, iar dovada este faptul că ne-am integrat în Uniunea Europeană. Am devenit parte a unei pieţi unice europene. Asta deschide mai multe porţi. Asta crează condiţii şi ajută la atragerea investiţiilor. Guvernul a decis să creeze condiţii favorabile pentru investitori. Un economist vă poate explica mai bine care sunt acestea, dar ele sunt cele de bază. Există şi unele dificultăţi. În Slovacia, în trecut Cehoslovacia, după schimbare, procesul de privatizare nu a fost foarte bine administrat. Şi o buna parte a industriei locale a fost acaparată de antreprenoril cu legături politice.
TVR MOLDOVA - Ca şi aici şi peste tot în fosta Uniune Sovietică.
- Dar în mod normal, o bună parte a oamenilor nu sunt în stare să conducă o întreprindere la fel de bine ca antreprenorii experimentaţi din vest. Astfel, o bună parte a afacerilor a fost vândută. Aşa că un stat trebuie să fie foarte atent, căci v-aţi putea trezi să depindeţi prea mult de capitalul străin. Noi am mers înainte. Aţi menţionat cablurile. Cunosc companii care au plecat din Slovacia pentru a se stabili şi produce în Republica Moldova. Nu voi menţiona denumirea companiilor, dar este cel puţin una despre care ştiu.
TVR MOLDOVA - Bine. Poate că într-o zi vom avea şi o companie care asamblează maşini, dar de ce avem nevoie pentru asta? Avem nevoie de personal calificat şi să depunem un efort considerabil pentru a creşte o forţă de muncă eficientă în rândul tinerilor în special. Bănuiesc că în Slovacia instruirea profesională este la un nivel mult mai înalt pentru că aveţi suficientă forţă de muncă în domeniul automatizării. În jur de 100 de mii de oameni reprezintă un număr destul de mare. Poate că aici am putea dezvolta proiecte comune de training vocaţional. Respectiv, aş vrea să vă întreb ce fel de proiecte susţine Slovacia în Republica Moldova?
- Mă voi referi din nou la aspectele economice. Aveţi absolută dreptate în ceea ce priveşte învăţământul. Am menţionat că Cehia a fost cea mai dezvoltată parte a Imperiului Austriac, iar Slovacia - a celui Ungar. Pregătirea profesională a tinerilor a fost foarte bună. Aşa a fost şi în vremurile socialiste. Am avut profesionişti buni, ceea ce ne-a permis să ne dezvoltăm rapid. Însă, odată cu schimbările democratice, mulţi studenţi s-au reorientat către noi meserii, iar acum avem o creştere semnificativă a numărului de universităţi. Aţi observat asta şi în Republica Moldova? Cifrele sunt foarte apropiate. Numărul de universităţi pe cap de locuitor în Republica Moldova şi în Slovacia e aproape acelaşi. Iată una dintre similitudinile pe care le avem cu Republica Moldova - numărul de universităţi pe cap de locuitor. Nu am nimic împotriva sociologilor, nu am nimic împotriva juriştilor, dar există un număr limitat pentru cei care vor căuta un loc pe piaţa muncii. A fost nevoie să revenim şi să facem o revaluare. Am acordat mai multă atenţie învăţământului vocaţional. Poate veţi fi surpinşi, dar am luat exemplul germanilor, care sunt foarte buni în acest domeniu. Am comparat modelele şi am făcut anumite ajustări. Recomand cu tărie ca tinerii să fie încurajaţi şi aici (n.r. în Republica Moldova) să acorde mai multă atenţie învăţământului vocaţional. Dacă e să ne referim la forţa de muncă din Slovacia, pot spune că şi la noi aceasta este insuficientă, inclusiv în industria de automobile. Importăm forţa de muncă. Aţi auzit de asta în Republica Moldova? Probabil că şi aici e la fel. Guvernul are un program de import al forţei de muncă. În Slovacia muncesc mulţi sârbi. Pe locul doi sunt românii. Acum câţi cetăţeni ai Republicii Moldova au paşaport românesc?
TVR MOLDOVA - Destul de mulţi.
- V-aş mai putea spune că am oferit în jur de 300 de locuri de muncă, inclusiv cu permise de şedere în Slovacia pentru cetăţeni moldoveni. Însă nu cunosc câţi dintre aceştia muncesc în baza paşaportului românesc. La capitolul economic aş menţiona un mare potenţial care trebuie folosit. Au fost obţinute succese. În ultimii trei ani volumul schimburilor comerciale s-a dublat. În 2016 volumul comerţului bilateral a constituit 31 de milioane şi 300 de mii de euro. În noiembrie 2018 acest volum a fost de 65 de milioane de euro. Nu e o cifră prea mare, este loc de progres. Totuşi creşterea din perioada 2016-2017 a fost de 49%, iar între anii 2017-2018 – de peste 40%.
TVR MOLDOVA - Deci, schimburile comerciale sunt în creştere ceea ce este important din punct de vedere strategic?
- Desigur. Iar un factor important a fost semnarea Acordului de Liber Schimb, care a permis produselor moldoveneşti să-şi extindă piaţa.
TVR MOLDOVA - Piaţa europeană pare să fie mult mai previzibilă din punct de vedere politic, comparativ cu piaţa rusească. Deci, merită să urmăm această direcţie geografică?
- Eu unul cred în cifre.
TVR MOLDOVA - Să ne referim la proiectele pe care Slovacia le susţine în Republica Moldova. Cum apreciaţi rezultatele şi impactul acestora?
- De fapt, asistenţa pentru dezvoltare este un alt pilon pe care se bazează relaţiile bilaterale. Slovacia, ca şi Republica Moldova astăzi, a fost un recipient pentru asistenţă străină şi ajutoare pentru dezvoltare. După 10 ani în care am construit propria economie, o piaţă deschisă, am devenit şi noi donatori. La începutul anilor 2000 încet am început să oferim sprijin, iar apoi am făcut asta tot mai mult. În 2009 am adoptat o strategie în care am inclus şi Republica Moldova ca partener. În 2013 guvernul nostru a decis ca Republica Moldova să devină statul, care va primi în mod prioritar ajutor pentru dezvoltare din partea Slovaciei, ajutor unic în Europa. Au fost trei în total. Mă refer la Afganistan în Asia şi la Kenia în Africa. Astfel, ţara dumneavoastră a fost selectată. Un acord în acest sens a fost semnat în 2013. A fost un start bun pentru o colaborare mai strânsă. Anul acesta a fost dat startul unei noi strategii. Şi noutatea bună este că Republica Moldova rămâne stat prioritar pentru noi. Când am analizat posibilităţile de cooperare, am selectat proiecte cu efect direct asupra cetăţenilor. Am stabilit trei piloni de bază. Primul - apa şi sanitaţia, ceea ce presupune îmbunătăţirea calităţii rezervelor de apă potabilă.
TVR MOLDOVA - Foarte important pentru comunităţi.
- Absolut. În special în state ca Republica Moldova unde sunt probleme cu apa potabilă. Doi - sanitaţia şi procesarea apelor reziduale. Prioritate este buna guvernare, - sporirea eficienţei administrării la nivel local, a capacităţilor - şi transparenţa. Surprinzător, dar Găgăuzia face foarte bine faţă la acest capitol. Ei (n.r. găgăuzii) au atras şi au realizat câteva proiecte cu entităţi slovace. Am lucrat cu ei foarte intens. Un proiect mare care viza anume cea de-a doua prioritate a fost inaugurat chiar acum zece zile. Banii investiţi acolo cu sprijinul Uniunii Europene au constituit 850 de mii de euro.
TVR MOLDOVA - O sumă destul de mare.
- Şi a treia prioritate – dezvoltarea economică şi angajarea în câmpul muncii, moment foarte important. Ceea ce presupune îmbunătăţirea mediului de afaceri. Am majorat suportul pentru angajarea durabilă. Este un moment sensibil pentru Republica Moldova, din câte înţeleg, pentru că în mare parte migraţa este influenţată de piaţa muncii.
Să vă mai spun câteva cuvinte despre instrumentele de dezvoltare aplicate. Sunt câteva - cele de bază şi cele de amploare cum sunt granturile. Acestea sunt disponibile pentru orice aplicant de pe terioriul Republicii Moldova. Şi subliniez, de pe tot teritoriul Republicii Moldova, care din punct de vedere legal, inlcude şi regiunea transnistreană. Tratăm echitabil ambele maluri (n.r. ale râului Nistru). De obicei, aceste granturi sunt implementate în 12-16 luni, iar suma alocată în acest sens până anul trecut a fost de 100 de mii de euro. Această sumă va creşte în acest an până la 200 de mii de euro. Suma a fost mărită şi este disponibilă pentru toate cele trei priorităţi la care m-am referit.
TVR MOLDOVA - Cine poate aplica pentru un grant? Autorităţile locale, oameni de afaceri locali, ONG-uri şi mulţi alţii?
- Desigur. Trebuie să urmărească termenul de aplicare. Acum câteva zile s-a dat start finanţării granturilor mici şi urmează cele pentru granturi mari. Granturile mari sunt stabilite la Bratislava. Un instrument mai flexibil din punctul meu de vedere, ca ambasador aici, îl reprezintă granturile mici. Acestea sunt implementate în 6-12 luni, suma pentru un proiect ridicându-se la 10 mii de euro. De obicei, oferim două-trei granturi mari, şi douăsprezece-treisprezece mici. Depinde de sumele solicitate. Nu toate sunt maxime. Am construit apeducte, staţii de procesare a apei, am reparat şcoli, spitale. În ceea ce priveşte mediul înconjurător, anul trecut am realizat în Grădina Botanică din Chişinău un proiect privind separarea şi procesarea reziduurilor. Am livrat aparate auditive pentru oameni cu dizabilităţi, ochelari.
TVR MOLDOVA - Domnule ambasador, aşteptăm să invitaţi jurnaliştii TVR la inaugurarea următoarelor proiecte pe care Slovacia le susţine pentru că este important ca cetăţenii noştri să cunoască ce realizări au ambasadele europene în Republica Moldova.
- De acord. Cu plăcere. Vă mulţumesc pentru această posibilitate. Obişnuiesc să repet că trebuie să vedeţi care sunt posibilităţile şi iniţiativa trebuie să fie din partea dumneavoastră. Uneori sunt întrebat de ce Găgăuzia se bucură de atâta atenţie, iar răspunsul meu este simplu - ei sunt în stare să producă proiecte, ei urmăresc evoluţiile, realizează proiecte calitative.
TVR MOLDOVA - Nu am nimic contra..
- Nu, este vorba doar de o abordare echidistantă. Când sunt întrebat de ce 20-30% din proiecte merg spre Găgăuzia sau Taraclia şi nu către alte raioane ale Republicii Moldova, eu le recomand doar să fie mai activi. Acum despre alte instrumente cu care operăm. Unul foarte important, al treilea, este faptul că putem împărtăşi experienţa Slovaciei din perioada de tranziţie. Fie aducem experţi în Republica Moldova, fie oameni din Republica Moldova pot merge în Slovacia. Îmi aduc aminte că anul trecut am avut vizite de succes ale primarilor din localităţi. E vorba de un grup din 15 sau 18 persoane. Au avut ocazia să viziteze capitala, centre regionale, dar şi comunităţi mai mici. Au avut ocazia să afle despre procesul administrativ din capitală şi din în localităţile mici. Au avut prilejul să preia o experienţă pozitivă, au învăţat să evite unele greşeli. Când am trecut prin tranziţie, noi, ca şi toţi ceilalţi, am comis greşeli, iar dumneavoastră puteţi învăţa din experienţa noastră cum să le evitaţi.
TVR MOLDOVA - Vom încerca.
- Şi desigur, în ceea ce priveşte bursele de studii, numărul lor este în scădere, chiar dacă şi aşa nu este prea mare în cazul studenţilor moldoveni. Înţeleg că există o mare competiţie şi înţeleg că Slovacia nu este cea mai răspândită limbă din lume. Dar oricum sunteţi bineveniţi.
TVR MOLDOVA - Câte burse pe an se acordă?
- Numărul a fost redus timp de mai mulţi ani şi acum s-a ajuns la două burse. Anul trecut au fost trei, dar niciunul dintre studenţii care au aplicat nu au ajuns să studieze. Este un subiect care trebuie discutat aparte.
TVR MOLDOVA - Bursele sunt pentru universităţile din Bratislava?
- E la alegere. Oferim burse universitare, masterat şi doctorat. Pentru cei interesaţi, statul nostru achită în avans un curs de studiere a limbii slovace. Asta înseamnă că tinerii pot studia mai întâi limba, iar apoi îşi pot continua studiile pe care şi le-au propus.
TVR MOLDOVA - Şi o ultimă întrebare, dar desigur, nu mai puţin importantă. Domnule ambasador, vreau să vă întreb despre regiunea transnistreană. Relativ recent, ministrul afacerilor externe al Slovaciei, Lajčák, a vizitat Republica Moldova pentru a prezenta şi a discuta priorităţile slovace la şefia OSCE. Care sunt principalele aşteptări şi obiective stabilite pentru a avansa în soluţionarea acestui dosar?
- Răspunzând la această întebare foarte complexă, aş începe prin a trasa priorităţile şefiei slovace asumate începând cu 1 ianuarie. Întâi de toate, ministrul a vorbit despre securitatea în regiune, prevenirea, atenuarea şi soluţionarea conflictelor. De asemenea, a vorbit despre asistenţa pentru oamenii care au de suferit în urma conlictului sau ale căror vieţi sunt influienţate negativ de existenţa conflictului. Acest aspect este foarte important când vine vorba de Republica Moldova. Când ne referim în special la conflictul transnistrean punem în faţă priorităţile. La începutul lunii ianuarie, ministrul a vizitat Kievul, iar apoi a venit la Chişinău. Astfel, el a vrut să arate câtă importanţă acordă regiunii în două chestiuni. Ceea ce este foarte important pentru noi. În primul rând, voi sublinia că Slovacia sprijină suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. E o chestiune de principiu. Totodată, menţionăm că noi vedem soluţia exclusiv pe calea dialogului şi pe cale paşnică. De aceea susţinem dialogul care a fost reluat în noiembrie 2017. Astfel, vorbim despre importanţa respectării angajamentelor asumate la nivel local. Precum s-a exprimat ministrul, există un număr mare de probleme care trebuie rezolvate. Nu vrem să le înmulţim, ci să ajutăm la rezolvarea lor. Deci, noi şi preşedinţia am solicitat voinţă şi angajament politic din partea liderilor dumneavoastră, de care au dat dovadă din luna noiembrie şi pe parcursul anului 2018. Pentru noi, prioritatea de bază este să continuăm procesul şi să menţinem rezultatele pozitive. Am dori să valorificăm timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a mişca lucrurile înainte. Desigur, acum ciclul politic din Republica Moldova a încetinit puţin aceste procese. Am lucrat la nivelul exporturilor şi suntem foarte mulţumiţi că se avansează.
TVR MOLDOVA - Domnule ambasador, permiteţi-mi să fac o mică remarcă. Dacă înţelegerile politice au fost lăsate actorilor locali de pe ambele maluri ale Nistrului, probabil ar fi mai bine pentru o soluţie finală, dar din păcate, există multă implicare din partea Federaţiei Ruse. De asemenea, e vorba de prezenţa militară asupra căreia sper că OSCE va atrage atenţie, pentru că avem şi decizia summit-ului OSCE de la Istambul, cu privire la retragerea trupelor ruse, care încă nu a fost respectată. Deci, există o şansă ca în timpul preşedinţiei slovace să se facă progres şi în această direcţie?
- Permiteţi-mi, atunci, să mă refer la cea de-a treia prioritate a preşedinţiei, pe care am omis-o când am început discuţia despre conflictul transnistrean. A treia prioritate este multilateralismul efectiv. Şi suntem pragmatici în acest sens. Noi înţelegem că este o regiune în care interesul jucătorilor geopolitici este din pacate prezent şi înţelegem că acest fapt influienţează procesul. Şi mai înţelegem că dacă vrem progres în acest dosar, trebuie să existe un acord între toate părţile implicate în formatul 5 + 2. V-aţi referit la prezenţa trupelor ruseşti, şi desigur, trebuie să facem diferenţă între forţele de pacificare cu mandat legal şi trupele operative care au rămas în teritoriu. Poziţia noastră este foarte clară în acest sens. Susţinem poziţia guvernului Republicii Moldova şi susţinem retragerea trupelor operative. Sper că e clar spus.
TVR MOLDOVA - Vă mulţumim mult, domnule ambasador, pentru timpul pe care ni l-aţi acordat şi sper să ne revedem din nou în studioul nostru.
- Şi eu vă mulţumesc pentru oportunitatea de a fi aici.
