Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Ambasadorul francez la Chişinău: Parisul aşteaptă reforme democratice din partea Chişinăului

Ambasadorul Franţei la Chişinău, Pascal de Deunff a vorbit într-un interviu pentru TVR MOLDOVA despre relaţiile bilaterale dintre Chişinău şi Paris, şi despre perspectiva europeană a Republicii Moldova.

TVR MOLDOVA: Domnule ambasador, în primul rând aş vrea să vă mulţmesc că aţi acceptat să ne acordaţi acest interviu pentru emisiunea „CONEXIUNI”. Precedentul interviu l-am realizat anul trecut în luna martie. Care sunt cele mai recente evoluţii în relaţiile politice, economice şi culturale dintre Franţa şi Republica Moldova pe care aţi dori să le menţionaţi şi care ar fi priorităţile pentru anul 2019?

PASCAL LE DEUNFF: Vă mulţumesc pentru invitaţie. Relaţiile dintre Franţa şi Republica Moldova au continuat să progreseze în mai multe domenii asupra cărora voi reveni. În 2018, pe plan politic, relaţiile dintre Republica Moldova şi Franţa au fost strâns legate de evoluţia relaţiilor dintre UE şi Republica Moldova. Recunoscând progresele realizate de Republica Moldova pe parcursul anilor precedenţi, în special în domeniul economic şi cel financiar, Uniunea Europeană, care şi-a exprimat deja îngrijorarea faţă de modificările din Codul Electoral privind alegerile parlamentare, faţă de absenţa reformelor în sistemul de justiţie, faţă de lipsa de progres în căutarea responsabililor pentru furtul bancar din 2014-2015, este marcată de preocupări puternice în urma anulării rezultatelor alegerilor municipale din Chişinău din iulie 2018. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că observatorii naţionali şi internaţionali au recomandat validarea alegerilor după ce şi pierdantul alegerilor şi-a recunoscut înfrângerea. Însă prin decizii judecătoreşti nu tocmai transparente acest scrutin a fost anulat. Această decizie a provocat mari emoţii la Bruxelles şi la Strasbourg, reacţii puternice înţelese desigur şi în capitatelele europene, şi la Paris evident. Anularea alegerilor a fost considerată drept inacceptabilă, şi precum cunoaşteţi, ne-au determinat să luâm un şir de decizii cu care şi Franţa a fost pe deplin solidară, decizii care au dus la recalibrarea asistenţei financiare europene pentru Republica Moldova şi totodată la întreruperea alocărilor macrofinanciare pentru Republica Moldova.

Între timp, Franţa a rămas un important partener politic al Republicii Moldova în sânul Uniunii Europene şi dialogul politic între Franţa şi Republica Moldova a continuat pe parcursul anului 2018. Preşedintele Dodon s-a întâlnit în câteva rânduri cu preşedintele Macron: la Erevan în cadrul Summit-ului Francofoniei, la Paris în cadrul festivităţilor prijeluite de centenarul armistiţiului din 1918. De altfel, Directorul francez pentru Europa Continentală, Quay d’Orsay a întreprins o vizită de lucru la Chişinău în vara anului 2018,  doi senatori francezi au vizitat Republica Moldova toamna trecută, şi toţi s-au întâlnit în egală măsură atât cu personalităţi care fac parte din majoritatea parlamentară, cât şi cele din opoziţia democratică. Şi în fine, Andrei Năstase a fost primit la Paris, la primărie, la Senat, la Ministerul pentru Europa şi Afaceri Externe al Franţei, la fel ca şi la preşidenţia republicii pentru a fi consiliat de preşedintele Macron. Precum vedeţi, pe parcursul anului 2018, Franţa în relaţia sa cu Republica Moldova, a vorbit lumii întregi. Acum, pe plan economic, schimburile comerciale au sporit. În primele opt luni ale anului 2018 exporturile franceze în Republica Moldova au crescut cu 27%, iar exporturile moldoveneşti în Franţa - cu 15%. În total, volumul schimburilor între aceste două ţări depăşesc pentru moment 100 de milioane de euro şi  fără îndoială vor continua să crească în acelaşi ritm. În plus,  investiţiile franceze au o pondere considerabilă aici în Republica Moldova, investiţii în sectoare strategice ale economiei Republicii Moldova şi investiţiile continuă să vină. În 2018, ca să vă ofer două exemple, două întreprinderi franceze au venit pe piaţa „Cheque dejeuner” şi „AK Enteprise” ca să investească într-o uzină de cabluri electrice pentru automobile şi proiectele investiţionale continuă. Trebuie să spun că am depus mult efort împreună cu preşedintele Camerei de Comerţ Franţa - Republica Moldova în căutarea acestor investitori, nu doar în Franţa, ci şi în Ucraina, în România, unde acele întreprinderi deja au prins rădăcini.

În fine, trebuie să spun că sunt foarte mulţumit că Republica Moldova a semnat în 2018 un acord lingvistic cu Asocialţia Internaţională a Francofoniei, în cadrul summit-ului de la Erevan din luna octombrie. Acest pact ar trebui să consolideze locul limbii franceze în Republica Moldova, în special în sistemul educaţional, şi îl felicit pe ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, domnul Tudor Ulianovschi, pentru angajamentul asumat prin semnarea acestui pact lingvistic. Pe de altă parte, Ambasada Franţei a continuat să favorizeze cooperarea între colectivităţile teritoriale franceze şi cele moldoveneşti şi a dirijat de asemenea noi acţiuni de formare profesională a   judecătorilor şi procurorilor în vederea consolidării statului de drept în Republica Moldova.

Pentru 2019 am stabilit trei priorităţi. Pe plan politic cred că este foarte important ca scrutinul legislativ din Republica Moldova să aibă loc în condiţii lbere şi corecte. Şi dacă va fi cazul, dacă viitorul guvern îşi va confirma angajamentul, iar eu sper să facă acest lucru, de a pune în practică Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, atunci Franţa şi UE îşi vor continua cooperarea, vor fi gata să susţină Republica Moldova în realizarea acelor reforme din cadrul angajamentului asumat.

Pe plan economic, cred că schimburile comerciale între ţările noastre vor avansa şi mai mult, în special graţie semnării noilor convenţii fiscale, fără dublă impozitare între Franţa şi Republica Moldova. Voi face un apel pentru ca negocierile dintre cele două state să includă acest subiect cât mai curand posibil pentru a stimula în continuare întreprinderile franceze să vină pe piaţa din Republica Moldova.
În fine, în domeniul cooperării voi continua să promovez locul limbii franceze, în special în sistemul educaţional din Republica Moldova cu participarea Alianţei Franceze şi a altor actori care promovează francofonia în această ţară şi voi continua să promovez activităţi care pot consolida statul de drept, în special prin instruirea judecătorilor şi a procurorilor, media şi jurnaliştilor independenţi şi prin acţiuni care au în vizor protecţia drepturilor omului.

TVRMOLDOVA: Domnule ambasador, traversăm cu toţii o perioadă dificilă pe continentul european. Valorile fundamentale ale democraţiei sunt mize pentru dezinformare, anti-liberalism şi mişcări populiste în Europa. Dacă îmi permiteţi, domnule ambasador, vă propun să ne oprim şi asupra mişcării „vestelor galbene”. Domnul preşedinte Macron a adoptat mai multe iniţiative importante penru a răspunde cerinţelor acestei mişcări. Preşedintele a publicat o scrisoare, pornind astfel o mare dezbatere naţională asupra reformelor în Franţa. Preşedintele a indicat că sintagma „Marea Dezbatere Naţională” va permite întocmirea un nou contract pentru naţiune, va structura acţiunile parlamentului şi ale guvernului, de asemenea şi poziţia Franţei la nivel european, internaţional. Vă rog, să vă referiţi la punctele principale ale acestei iniţiative şi să ne spuneţi care sunt aşteptările guvernului francez în această privinţă.

PASCAL LE DEUNFF: 
Aveţi dreptate. Traversăm o perioadă dificilă. Marile certitudini sunt pe cale să fie zdruncinate. Progresele tehnologice profunde duc la schimbarea vieţii în societate. Ordinea internaţională care a fost stabilită după 1945 este pusă în joc, peste tot în Europa constatăm o ascensiune a partidelor extremiste, migraţia în masă îngrijorează şi se află în proces de instrumentalizare, lupta cu schimbările climatice a devenit tot mai mult o necesitate şi o urgenţă, terorismul continuă. În faţa acestor provocări, cetăţenii din numeroase ţări reacţionează. La sfârşitul anului 2018, în Franţa au avut loc mari ciocniri şi a izbucnit o revoltă. O revoltă contra injustiţiei sociale, contra cursului globalizării, o revolta contra unui sistem administrativ considerat nu tocmai sigur, prea complex. E un sentiment că lumea nu este auzită şi este neglijată. Ţara noastră vrea să trăiască mai bine şi doreşte o nouă modalitate de a trăi împreună şi de a guverna. Această mişcare a „vestelor galbene” este însoţită de violenţa la care recurg unii. Violenţă contra poliţiştilor, a aleşilor, a jurnaliştilor, a funcţionarilor, a altor persoane. Aceaste violenţe sunt inadmisibile, inacceptabile. Şi guvernul va râmâne ferm pe poziţii din acest punct de vedere. Dar răsunsul guvernului pentru „vestele galbene” desigr că trebuie să fie unul politic. Încă de la bun început preşedintele şi gvernul au luat măsuri imediate şi concrete pentru a răspunde revendicărilor economice şi sociale ale „vestelor galbene”. Salariul minim a fost majorat, impozitarea orelor suplimentare de muncă a fost anulată, au fost luate măsuri de uşurare a poverii fiscale şi alte măsuri în acelaşi sens. În paralel, preşedintele Franţei a lansat pe 15 ianuarie mari dezbateri naţionale, care vor dura până pe 15 martie şi care au ca obiectiv ca fiecare francez să se poată exprima asupra a 4 probleme: fiscalitate şi cheltuieli publice, organizarea statului şi a serviciilor publice, tranziţia ecologică şi funcţionarea democraţiei franceze. Alte subiecte nu pot fi evocate. Cum ar urma să decurgă dezbaterile? În primul rând vor avea loc întruniri iniţiate la nivel local, de către aleşi, de asociaţii, în special în primării. Este pusă şi o platformă la dispoziţie, astfel ca fiecare francez să poată, dacă doreşte în scris, să contribuie la aceste dezbateri naţionale. La nivel regional vor exista adunări de cetăţeni care ar putea dezbate problemele cu unele partide solicitate. Membri ai guvernului au fost desemnaţi să asigure legătura între colectivele locale şi societatea civilă pentru a da viaţă dezbaterilor, iar pentru a asigura transparenţa şi imparţialitatea dezbaterilor a fost format  un colegiu din cinci garanţi independenţi care au fost desemnaţi - doi de către guvern, unul de către Adunarea Naţională, altul de către Senat şi încă unul de către Consiliul Economic, Social şi de Mediu. Având controlul garanţilor toate contribuţiile vor fi făcute publice. Ele vor fi analizate şi retransmise, restituite preşedintelui republicii şi guvernuui, care s-au angajat să tragă concluzii, să transforme toată această vâlvă de care vorbeam, în soluţii concrete şi realizabile. Şi sperăm că această experienţă inedită, fără precedent, să permită în acelaşi timp refacerea legăturilor sociale între francezi, asigurarea unei comunicări mai bune între fracncezi şi cei pe care aceştia i-au ales, care-i conduc, dar şi deblocarea situaţiei prin soluţii pozitive, concrete, care ar putea fi găsite în timpul acestor dezbateri. Dar trebuie să spun că în acelaşi timp, preşedintele republicii a indicat că el rămâne fidel proiectelor şi marilor orientări pe care le-a prezentat francezilor în campania prezidenţială din 2017. E vorba în special de faptul că pentru el, şomajul, lupta cu şomajul rămâne o prioritate. El vrea ca angajările să se facă în special în întreprinderi, şi deci, ar trebui ca întreprinderile să fie stimulate suficient pentru a crea locuri de muncă şi a lupta cu şomajul.

TVR MOLDOVA: Excelenţa voastră, aş vrea să revenim acum la Republica Moldova. Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova continuă să fie ghidate de angajamentul prevăzut de acordul de asociere. Pe 24 februarie 2019 urmează să avem alegreri parlametare. Cum apreciaţi evoluţia pre-electorală de până acum şi ce mesaj aţi adresa cetăţenilor Republicii Moldova, autorităţilor, concurenţilor politici pe durata campaniei?

PASCAL LE DEUNFF: 
Delegaţi francezi vor fi observatori în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie. Mai mulţi colaboratori de-ai mei sunt de asemenea observatori recunoscuţi oficial de Comisia Electorală Centrală în cadrul acestui scrutin. Aceste alegeri sunt foarte importante pentru populaţia Republicii Moldova. Şi dacă ar fi să adresez un mesaj cetăţenilor moldoveni, i-aş îndemna să-şi exercite dreptul la vot. Să meargă la vot. Deoarece acest drept democratic este unul preţios. Mi-aş dori la fel,  ca şi toţi partenerii mei europeni, ca acest scrutin să se desfăşoare în condiţii libere şi oneste, cu respectarea standardelor democratice internaţionale în domeniu. Din punctul meu de vedere, e nevoie, în special, ca fiecare candidat să aibă acces egal la sursele media, să existe suficiente secţii de votare disponibile şi peste hotare pentru diasporă, care la fel să poată vota. E nevoie ca recomandările Consiliului Europei şi OSCE în ceea ce priveşte finanţarea campaniilor electorale şi a partidelor politice să fie respectate. Dacă scrutinul va decurge în asemenea condiţii, aştept că în consecinţă, noii aleşi în parlament să poată forma un guvern cât de curând posibil, şi sper ca acest guvern să reconfirme voinţa Republicii Moldova de a continua implementarea Acordului de Asociere, şi din acel moment Franţa va fi alături de Republica Moldova pentru a o însoţi pe această cale.


 
Similare
RECOMANDĂRI